Patriarhul Sako: 100.000 de creștini din Irak au fost strămutați, jihadiștii scot crucile din biserici
Jihadiștii care au cucerit joi mai multe orașe din nordul Irakului au determinat refugierea a 100.000 de creștini și au scos crucile din biserici, a declarat patriarhul caldeean irakian Louis Sako, evocând ”un dezastru umanitar”, relatează AFP.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES ARHIVA
”Sunt 100.000 de strămutați creștini care au fugit doar cu hainele pe ei, unii pe jos, ducându-se în regiunea Kurdistan”, a explicat patriarhul pentru AFP la Kirkuk (nord). ”Este un dezastru umanitar. Bisericile (din orașele cucerite) sunt ocupate, crucile lor scoase”, a afirmat patriarhul, adăugând că peste 1.500 de manuscrise au fost arse.
Continuarea pe Agerpres.ro
Cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență prezentată la Festivalul Țărmul de Aur 2014

Participanții la Masa rotundă „Sacrul în literatură”
Între 1-3 august 2014 în localitatea Corbu, județul Constanța, s-a desfășurat Festivalul creștin Țărmul de Aur organizat de către Centrul Artă pentru Viață București și Biserica Baptistă „Harul” din localitatea Corbu, cu sprijinul Primăriei localității Corbu. În cadrul acestui Festival, în data de 2 august 2014, a avut loc o masă rotundă cu tema „Sacrul în literatură”, moderată de către Prof. Daniela Varvara. La acest eveniment au participat: Conf. Univ. Dr. Angelo Mitchievici, Universitatea Ovidius din Constanța (prozator, critic literar), președintele Uniunii Scriitorilor din România (USR) filiala Dobrogea, Prof. Univ. Dr. Vasile Spiridon, Universitatea din Bacău (critic literar), Ovidiu Dunăreanu (prozator, directorul Revistei și Editurii ExPonto din Constanța, membru USR filiala Dobrogea), Prof. Dr. Anastasia Dumitru (directorul Revistei InterArtes), Prof. Laura Văceanu (președintele Societății de Haiku), Prof. Ioan Florin Stanciu (poet, prozator), Prof. Constantina Dumitru, Pastor Nelu Roșu (poet, redactor radio), Dr. Marius Silveșan (cercetător, istoric), Prof. Daniela Varvara (poetă), Ion Scarlat (cântăreț și scriitor), Crăiță Petre (poet), Prof. Coman, Pastor Mihai Fișteag.
În cadrul acestei mese rotunde am vorbit despre literatura istorică prin prezentarea cărții Bisericile Creștine Baptiste din România
între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965). În cadrul expunerii mele am evidențiat importanța istoriografică a unui astfel de demers, etapele care au condus la realizarea acestei lucrări, precum și care sunt temele abordate în cadrul cercetării mele. După susținerea prelegerii am primit aprecieri pozitive din partea celor prezenți la eveniment, cu care am discutat ulterior și alte aspecte ale istoriei românilor și Bisericii sub comunism. Doresc să evidențiez în acest articol interacțiunea și feedback-ul pozitiv primit din partea Conf. Univ. Dr. Angelo Mitchievici, a domnului Ovidiu Dunăreanu și a doamnei profesoare Anastasia Dumitru. Toți cei menționați au avut cuvinte de laudă la adresa lucrării și a cercetării pe care o întreprind, iar doamna profesoară Anastasia Dumitru a dorit să se cunoască mai bine structura și informațiile prezentate în carte pentru că va realiza o cronică a acestui eveniment.
Festivalul Țărmul de Aur și Masa rotundă au constituit un prilej pentru toți cei prezenți de a se întâlni cu oameni de marcă ai culturii dobrogene și nu numai. Deși sunt profesori, prozatori, poeți, aceștia și-au pus deoparte câteva ceasuri pentru a discuta de rolul înălțător pe care credința îl are în viețile oamenilor și cum a fost transpus acest concept în literatură.
Rolul credinței în viața Bisericii Baptiste sub comunism și a credincioșilor acesteia au constituit și subiectele a trei interviuri acordate de către mine în calitate de cercetător și istoric Radio Vocea Evangheliei Oradea (realizat de către Dr. Daniel Tanc) și Radio Vocea Evangheliei Constanța (realizat de către pastorul Nelu Roșu).
Material redactat pentru Revista Artă și Credință,
Marius Silveșan
Masă rotundă: Sacrul în literatură
Nu peste mult timp în cadrul Festivalului Țărmul de Aur, care se desfășoară în aceste zile în localitatea Corbu, județul Constanța, va avea loc Masa rotundă cu tema „Sacrul în literatură”.
Festivalul este organizat de Centrul „Artă pentru viață” București împreună cu Biserica Baptistă „Harul” din localitatea Corbu.
În cadrul acestui eveniment voi conferenția și eu pe o temă legată de baptiști și cultură în perioada comunistă.
Mai jos afișul evenimentului.
Președintele României: Ortodox sau luteran ?

Klaus Iohanis şi Victor Ponta FOTO Mediafax
Ziarul Adevărul analizează primele discursuri ale lui Klaus Iohanis și Victor Ponta în calitate de candidați la funcția de președinte al României, analiză din care reiese că una din temele abordate de Victor Ponta este cea a religiei.
Klaus vrea linişte
Primul care a vorbit în calitate de prezidenţiabil a fost Klaus Iohannis, sâmbătă, la Congresul comun PNL-PDL. Ieşit învingător din confuntarea internă cu Crin Antonescu, Iohannis mai are de trecut peste duelul cu Cătălin Predoiu, ce pare doar o formalitate. De altfel, la congresul de fuzune a celor două partide, Iohannis a vorbit ca un politician ce aspiră la cel mai înalt rang în stat. „Politica trebuie să producă rezultate, nu un spectacol steril. Vreau mai puţin spectacol, mai puţină gălăgie şi, mai ales, cred că este nevoie de mai multă sobrietate în exercitarea funcţiei de preşedinte“, a fost mesajul lui Iohannis.
„Preşedintele Republicii trebuie să îşi redescopere funcţiile de arbitru şi de mediator, ceea ce nu înseamnă că preşedintele nu trebuie să fie ferm atunci când este vorba de derapaje de la statul de drept sau de excese ale politicienilor“, a continuat liderul PNL.
Ortodox sau luteran
Din start, Ponta le-a transmis răspicat celor prezenţi atât în sală, cât şi în faţa televizoarelor că este mândru de religia sa ortodoxă, cu trimitere directă către adversarul său, Klaus Iohannis, etnic german de confesiune lutherană. „Nu vreau să mă acuze nimeni sau să spună că e un defect faptul că sunt român sau ortodox în ţara mea. Aşa m-am născut, aşa o să mor, sunt mândru de asta, cred că trebuie să fiu respectat pentru acest lucru“, a spus Ponta. Radu Magdin îi sugerează să se oprească.
„Ponta se foloseşte de mesajul religios pentru că îşi dă seama că este un avantaj, dar nu trebuie să insiste excesiv. Am reţinut că e un bun creştin, gata! Dacă aş fi în locul lui, m-aş axa pe ideea de familie, pentru că are o soţie frumoasă, doi copii frumoşi. Ar fi o strategie mai bună“, spune Magdin. Sociologul Alfred Bulai vede şi partea necurată a acestui mesaj politic. „Mă aştept să existe campanii puternice din partea Bisericii Ortodoxe pro-Victor Ponta, pe care le va face prin intermediul preoţilor“, arată Bulai. „Klaus Iohannis este etnic german şi de confesiune lutherană. Câţi români se identifică cu el?“, s-a întrebat retoric Bulai.
Antonio Momoc se întoarce în timp şi crede că PSD foloseşte această temă şi prin prisma unei lecţii învăţate în 1996, când Ion Iliescu a pierdut finala pentru Cotroceni în favoarea lui Emil Constantinescu. „Iliescu a fost întrebat dacă crede în Dumnezeu, iar răspunsul său a fost: „Sunt liber cugetător“. Învăţând lecţia înfrângerii lui Iliescu în lupta cu Constantinescu, social-democraţii vorbesc despre biserică, deşi au o doctrină marxistă“, a declarat pentru „Adevărul“ Momoc.
Sursa. http://adevarul.ro/news/
Pavel Nicolescu – mesaj despre suferință la BCB „Nădejdea” București (2009)
În anul 2009 pastorul Pavel Nicolescu a venit la București pentru finalizarea studiilor de doctorat dacă am înțeles eu bine motivul vizitei. Dat fiind faptul că Prof. Dr. Vasile Talpoș îi era conducător de doctorat, Pavel Nicolescu a fost invitat să transmită un mesaj către Biserica Baptistă „Nădejdea” din București, biserică al cărei pastor coordonator era fratele profesor Vasile Talpoș.
Mesajul s-a bazat pe un pasaj din cartea lui Iov
*
În cadrul mesajului său, Pavel Nicolescu vorbește despre percepția comunistă asupra religiei (referire la Lenin), despre plecarea sa din România în anul 1979, dar și despre mesajul pe care Dumnezeu îl transmite prin intermediul cărții Iov.
Foarte interesante sunt și amintirile despre Alexa Popovici și Marcu Nichifor și modul în care aceștia făceau evanghelizare în Parcul Cișmigiu aflat în vecinătatea Seminarului Teologic Baptist din București. Este vorba de perioada interbelică și nu cea comunistă. Pavel Nicolescu menționează că Alexa Popovici se ducea și le dădea la oameni tractate, iar aceștia stăteau și se uitau la ei și îi întreba cine sunt. Răspunsul că este elev la Seminarul Teologic Baptist a dus la respingerea mesajului.
Marcu Nchifor avea altă tactică pe care o veți descoperi ascultând înregistrarea audio.
*
* *
Cu prilejul vizitei pastorului Pavel Nicolescu la Biserica Nădejde am avut ocazia să discut câteva aspecte despre cercetarea mea doctorală privind Biserica Baptistă din România în perioada comunistă. Cum la momentul respectiv eram la începutul cercetării mele nu i-am pus prea multe întrebări și nici pastorul Pavel Nicolescu nu avea timpul necesar atunci să dezvoltăm subiectul. Cu toate acestea am rămas de la dânsul cu câteva idei pe care le-am dezvoltat ulterior. După finalizarea studiilor de doctorat am publicat rezultatele cercetării mele în cartea Bisericile Creștine Baptiste din România: între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965), lucrare unde am inclus și un scurt portret al pastorului Pavel Nicolescu din care redau un fragment mai jos, cu scopul de a-l cunoaște pe cel care vorbește cu atâta îndrăzneală despre credința sa.
Pavel Nicolescu
Pastorul baptist Pavel Nicolescu[1], om de o erudiție deosebită[2], unul din liderii evanghelici ai României comuniste s-a născut la 27 aprilie 1936 în Ploiești, județul Prahova într-o familie de credincioși creștini după Evanghelie[3]. Între anii 1961-1965 a urmat Seminarul Teologic Baptist din București absolvindu-l ca șef de promoție. După absolvirea Seminarului, în anul 1966 s-a căsătorit cu Rut Pădeanu și au împreună trei copii[4]. În anul 1969 a început cursurile Facultății de Filozofie din București. Întrucât era absolvent al unei școli teologice și baptist declarat, a fost exmatriculat cu două săptămâni înainte de terminarea anului IV prin Dispoziția nr. 177 din 6 aprilie 1973 a Rectoratului Universității București, care nu menționa însă explicit motivul acestei măsuri[5]. În anul 1967 s-a angajat ca muncitor la Spitalul Clinic Fundeni din București. La 23 iunie 1974 a fost ales pastor de Biserica Baptistă din cartierul 23 August[6].
La scurt timp după alegerea sa ca pastor, în octombrie 1974 la locuința sa din București s-a „efectuat o percheziție în baza autorizației nr 955/B/1974 din 3.10.1974 eliberată de Procuratura Militară București, ocazie cu care au fost găsite și confiscate numeroase materiale religioase.”[7]
În urma percheziției, a materialelor găsite la locuința sa precum și a activității sale „a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii de propagandă împotriva orânduirii socialiste prevăzută și pedepsită de art. 166 aliniatul 2 din Codul Penal întrucât ar fi primit și răspândit materiale cu conținut anticomunist, ar fi transmis postului de radio «Europa Liberă» știri calomnioase la adresa regimului și pentru că ar fi purtat «discuții dușmănoase»[8]. A fost scos de sub „urmărire penală prin Ordonanța din 15.03.1977 a Direcției Procuraturilor Militare, dispunându-se totuși sancționarea lui pe linie administrativă cu «mustrare» potrivit art. 92, lit. «a» din Codul Penal.”[9]
Pavel Nicolescu este unul din fondatorii Comitetului Român pentru Apărarea Libertăţii Religioase şi de Conştiinţă[10] (A.L.R.C.). Înființat în aprilie 1978, ALRC era o organizație care milita pentru respectarea drepturilor religioase. După „arestări, anchete, amenințări cu moartea, în 1979 a emigrat în Statele Unite unde și-a finalizat studiile obținând doctoratul în teologie.”[11] În anul 2009 acesta era pastor la Biserica Baptistă Română din New York alături de pastorul Levi Marian.
Programul Simpozionului Internaţional de la Făgăraş – Sâmbăta de Sus, ediţia a IX-a, „Identităţi sociale, culturale, etnice şi religioase în comunism”, 9-12 iulie 2014
În perioada 9-12 Iulie 2014 va avea loc la Academia „Brâncoveanu”, Sâmbăta de Sus, ediţia a IX-a a Simpozionului Internaţional de la Făgăraş – Sâmbăta de Sus. Ediţia din acest an are ca temă Identităţi sociale, culturale, etnice şi religioase în comunism şi reprezintă o continuare a demersurilor începute în 2006 de a pune în discuţie trecutul recent şi de a oferi istoricilor şi cercetătorilor români şi străini un cadru de dialog pe probleme legate de istoria comunismului din România şi din alte state, dar şi de a atrage atenţia asupra proiectului muzeal „Memorialul Rezistenţei Anticomuniste Ţara Făgăraşului”.
http://cosmin-budeanca.blogspot.ro
În cadrul Simpozionului eu am prezentat comunicarea Identitatea baptistă și comunismul în România
Botezul „casei” (și a copiilor) în Faptele Apostolilor
Cum ne ajută rugăciunea în viaţa de zi cu zi
Conform unui articol publicat pe site-ul ziarului Adevărul, studii recente au arătat că rugăciunea are certe beneficii asupra psihicului uman.
Psihologul Clay Routledge subliniază pentru Psychology Today cum efectele benefice ale rugăciunii asupra omului au putut fi evaluate în mod ştiinţific, în cadrul unor cercetări realizate în anii din urmă, studii care au relevat că inclusiv ateii sau persoane care nu au aparţin unei religii anume, practică anumite forme de rugăciune. „Religia este complicată. Se poate dovedi bună, dar poate avea şi efecte negative asupra sănătăţii psihice, în funcţie de mai multe variabile. Totuşi, există evidenţe ştiinţifice care indică faptul că actul rugăciunii, asociat de regulă cu religia, se poate dovedi benefic pentru individ şi societate“, explică Routledge. Acesta a sintetizat modalităţile în care rugăciunea poate acţiona pozitiv asupra stării de bine a individului, cu efecte reflectate şi la nivel de societate.
1. Rugăciunea ajută la dobândirea autocontrolului
2. Rugăciunea chiar ne face mai buni
3. Rugăciunea ne face să iertăm mai uşor
4. Rugăciunea ne sporeşte încrederea în cei din jur
5. Rugăciunea contracarează efectele negative ale stresului asupra sănătăţii
Citește articolul integral pe http://adevarul.ro
Cum sunt privite cultele evanghelice în România la 25 de ani de la Revoluția din 1989?
În contextul solicitării unui inspector școlar din Gorj de spionare a comunităților neoprotestante și a demisiei acestuia, Vasilică Croitor pune două întrebări privind modul în care evanghelicii sunt percepuți de către autoritățile Statului Român și de către Biserica Ortodoxă Română.
Întrebările acestea persistă și nu trebuie abandonate ușor, fiindcă răspunsul la aceste întrebări constituie baza pentru răspunsul la alte două întrebări fundamentale:
- Cum sunt privite cultele evanghelice de către autoritățile Statului Român la 25 de ani de la Revoluția din 1989?
- A renunțat BOR la discriminarea cetățenilor care nu fac parte din biserica majoritară?
3 mituri despre calvinism
Mitul #1 „Dogma centrală a calvinismului este predestinarea.”
Mitul #2 „Dacă crezi în predestinare atunci ești calvinist.”
Mitul #3 „Eu sunt calvinist, eu cred x, așadar x este o idee calvinistă.”



















