Arhive categorie: Religie

Istorie baptistă: Răspândirea Evangheliei

De Marius Silvesan pe | Lasă un comentariu

Prin intermediul acestui articol sunt prezentate informații despre răspândirea Evangheliei în secolul XIX.

Sunt amintiți Mihai Cornea (Mihaly Cornya) și Mihai Brumar, „primul pionier baptist român”.

http://istoriebaptistablogul.blogspot.ro

Publicat în: Baptişti, Creștinism, Cultură, Cărţi, Evanghelici, Istoria Bisericii, Istorie, Literatură, Religie | Etichetat: , , ,

The Gospel Coalition Blog: Georgia Governor Invokes the Bible Against Christian Conscience

De Marius Silvesan pe | Lasă un comentariu

The Story: The governor of Georgia recently attempted to make a “biblical case” against the state legislature’s new religious liberty bill.

The Background: Lawmakers in Georgia have been working to protect the religious liberties of the state’s citizens by passing legislation that would prevent them from having to participate in commerce related to same-sex marriage. But the state’s Republican governor, Nathan Deal, has warned that he will reject any measure that “allows discrimination in our state in order to protect people of faith.” (…)

 

Why It Matters: Gov. Deal proposes a “compromise” position: Christians will be forced to compromise their conscience on the issue of serving same-sex weddings.

The claim that we must violate our conscience because Jesus would not want us to “discriminate against anybody” is incoherent and unbiblical. But it’s Gov. Deal’s direct threat to the religious liberty of Christians that is most offensive. (…)

http://www.thegospelcoalition.org

Publicat în: Biblie, Creștinism, Etică, Evanghelici, Știri, Libertate religioasă, Politică, Religie | Etichetat: ,

Mary Eberstadt: Oamenii sunt fiinţe sociale. Ei învaţă religia în felul în care învaţă limba: în comunităţi, începând cu comunitatea familiei

De Marius Silvesan pe | Lasă un comentariu

Mary Eberstadt (catholicnewsagency.com)

Oamenii sunt fiinţe sociale. Ei învaţă religia în felul în care învaţă limba: în comunităţi, începând cu comunitatea familiei. Şi atunci când structura familiei devine perturbată, atenuată şi fracturată, aşa cum se întâmplă în cazul multor oameni occidentali în zilele noastre, multe familii nu mai pot funcţiona ca o curea de transmisie pentru credinţa religioasă. În plus, mulţi oameni devin izolaţi de cursul natural al naşterii, morţii şi al altor evenimente memorabile de familie care sunt o parte din cauzele primare pentru care oamenii se îndreaptă spre religie.

Pentru a oferi doar un exemplu familiar pentru această idee abstractă, gândiţi-vă la ce se întâmplă deseori când părinţii divorţează şi copiii sunt plasaţi în acorduri de custodie în virtutea cărora ei îşi văd mama şi tatăl în weekend-uri alternative. E suficient şi numai acest regim pentru a sabota practica creştină obişnuită a mersului la biserică, pentru că daca mama şi tatăl locuiesc în locuri diferite, este mai puţin probabil ca aceşti copii să fie duşi în mod constant la aceeaşi biserică, sau cel puţin este mult mai greu să se întâmple astfel. Există mult mai multe exemplificări în carte ale acestui principiu mai general:  perturbarea familiei duce la perturbarea religiei.

sursa : www.alianta-familiilor.ro

Mary Tedeschi Eberstadt is an American author and a senior fellow at the Ethics and Public Policy Center (EPPC), aconservative[1][2] think tank in Washington, DC. Her work, according to the EPPC website, focuses on issues in American society, culture, and philosophy.[3]

https://en.wikipedia.org/wiki/Mary_Eberstadt

Publicat în: Cultură, Cărţi, Educație, Istorie, Politică, Religie, Societate | Etichetat: , ,

Cum l-a pierdut Occidentul pe Dumnezeu: o nouă teorie a secularizării – un interviu cu Mary Eberstadt

De Marius Silvesan pe | 1 comentariu

Exista o corelatie intre declinul familiei si ascensiunea necredintei in Dumnezeu? Mary Eberstadt, autorul cartii recent publicate How the West Really Lost God (“Cum l-a pierdut Occidentul pe Dumnezeu”) dovedeste ca exista.

Versiunea completa in engleza a interviului poate fi citita aici: http://thegospelcoalition.org/blogs/justintaylor/2013/07/10/how-the-west-really-lost-god-an-interview-with-mary-eberstadt/

Mary Tedeschi Eberstadt is an American author and a senior fellow at the Ethics and Public Policy Center (EPPC), aconservative[1][2] think tank in Washington, DC. Her work, according to the EPPC website, focuses on issues in American society, culture, and philosophy.[3]

https://en.wikipedia.org/wiki/Mary_Eberstadt

Cum l-a pierdut Occidentul pe Dumnezeu: un interviu cu Mary Eberstadt

În ultima ei carte, Cum l-a pierdut Occidentul pe Dumnezeu: o nouă teorie a secularizării, Mary Eberstadt încearcă să răspundă la întrebarea „Cum şi de ce a ajuns Creştinătatea cu adevărat la declin în părţi importante ale Occidentului?” Răspunsul ei contrează înţelepciunea convenţională, însă Jonathan V. Last argumentează că „nu poţi înţelege adevăratele probleme filosofice ale Occidentului fără să citeşti această carte”. D-na Eberstadt a fost drăguţă să ne răspundă la câteva întrebări cu privire la argumentul ei şi la implicaţiile acestuia. 

Interviul complet în limba română poate fi citit aici: www.alianta-familiilor.ro

AFR va Recomanda o recenzie a cartii lui Eberstadt care poate fi citită aici: http://www.thepublicdiscourse.com/2013/08/10741/ 

 

How the West Really Lost God: A New Theory of Secularization

In „How the West Really Lost God”, leading cultural critic Mary Eberstadt delivers a powerful new theory about the decline of religion in the Western world. The conventional wisdom is that the West first experienced religious decline, followed by the decline of the family. Eberstadt, however, marshals an array of research, from historical data on family decline in pre-Revolutionary France to contemporary popular culture both in the United States and Europe, showing that the reverse has also been true – the undermining of the family has further undermined Christianity itself.

The Heritage Foundation – YouTube Channel

Publicat în: Cultură, Cărţi, Educație, Istorie, Literatură, Politică, Puncte de vedere, Religie, Societate | Etichetat: , ,

Cum a apărut mișcarea Evanghelică baptistă din Basarabia? Privire de ansamblu via Moldova Creștină

De Marius Silvesan pe | 1 comentariu

Articolul de mai jos, scris de Vitalie Marian, prezintă informații despre începutul credinței creștine baptiste în Basarabia.

„În teza sa de licență, Șemcișin V.P. notează 3 factori care ar fi condus la răspândirea Evangheliei în Basarabia:

  1. Apariția grupurilor mari de molocani la începutul sec. XIX (anul 1806)
  2. Activitatea așa-numitor “purtători de cărți”, care răspândeau Sfintele Scripturi în rândul populației
  3. Influența coloniștilor germani (luterani) și a “ștundelor” lor (ore biblice), în timpul cărora se studia Biblia și se cântau cântări duhovnicești. O contribuție semnificativă a avut-o pastorul I.Bonekemper, care desfășura o activitate duhovnicească în rândul coloniștilor germani.

Un alt factor important a fost disponibilitatea Bibliei în limba rusă. În anul 1818 au fost traduse cele 4 Evanghelii, în 1812 – cartea Psalmii, în 1861 – Noul Testament și în 1872 – Vechiul Testament.

Șemcișin menționează 3 focare ale trezirii spirituale în Basarabia și anume satele Cicima, Akkerman și Chișinău.

Cicima (în prezent satul Strumok, regiunea Odessa)

În prima jumătate a sec.XIX aici s-a stabilit comunitatea molocanilor. În anul 1860, în urma studierii aprofundate a Sfintelor Scripturi, un grup de molocani a descoperit că botezul în apă și Cina Domnului nu au doar o semnificație duhovnicească dar și o formă vizibilă. Astfel, în anul 1870, se atestă un grup din circa 20 de persoane, care s-a despărțit de molocani și s-a numit baptiști. În calitate de prebiter a fost ales Arhip Romanenko.

Akkerman (în prezent orașul Belgorod-Dnestrovsk, regiunea Odessa)

Trezirea spirituală s-a început aici mai târziu de cea din Cicima. Potrivit istoricilor, cel mai probabil comunitatea molocanilor ar fi fost influențată de baptiștii din Odessa și de colonoștii germani. Presbiterul comunității era Pavlov V.G.

Chișinău

Documentele relatează despre așa-numitul grup “Israeliții Noului Testament”, condus de un evreu pe nume Iosif Rabinovici (1873-1899). Se spune că el ar fi construit în Chișinău prima casă de rugăciune baptistă “Betleem”. Comunitatea molocanilor din Chișinău, formată în 1806, era destul de numeroasă. În anul 1900 ea numără circa 200 de membri. Presbiterul se numea Rahmanin Simeon iar numele predicatorului era Ivanov Andrei Feodorovici. După ce a cercetat Scripturile, Ivanov înțelege adevărul despre botezul în apă și se desparte de comunitatea molocanilor, formând un grup separat din 10 persoane.

În paralel, în anul 1902, la Chișinău, din Voronej sosește un tânăr pe numele Hijneakov Tihon. El era un om religios, dar căuta adevărul. Sursele istorice spun că Hijneakov ar fi împrumutat o copie de Sfintele Scripturi de la un prieten de-al lui ortodox și ar fi început să le studieze profund. După citirea cărții Isaia cap.44 și cap.4 al Evangheliei după Ioan, Hijneakov ajunge la înțelegerea că Dumnezeu este Duh, și că El cere de la om o închinare în duh și adevăr, și nu prin chipuri făcute de mâini omenești. Adevărurile studiate îl marcase atât de mult, încât a reușit să motiveze încă 2 familii să studieze împreună cu el Biblia. Pe atunci Hijneakov și Ivanov nu se cunoșteau.

Ei s-au cunoscut ceva mai târziu, și, împreună cu alți 2 frați au format prima biserică baptistă din Chișinău. Acest lucru s-a întâmplat în anul 1908, care se consideră anul nașterii bisericii creștine evanghelice baptiste din Chișinău.

În anul 1909, Ivanov a fost ordinat, de frații din Odesa, în calitate de presbiter al comunității baptiste din Chișinău și responsabil de întreaga comunitate baptistă din țară.

În anul 1910 în Biserica din Chișinău se atestă primele botezuri. Localul în care se adunau credincioșii era neîncăpătoare, fapt care l-a determinat pe Rabinovici să-și ofere casa baptiștilor pentru desfășurarea serviciilor divine. Aceasta era situată pe atunci pe strada Meșeanskaia 20 (în prezent str.Sfatul Țării).

Sursa: “Pomni vesi puti” (Istoria Bisericii Creștine Evanghelice Baptiste “Betel” din or.Chișinău 1908-2008), pag.11-23, autor Turlak Oleg Petrovici)”.

http://moldovacrestina.md/cum-a-aparut-miscarea-evanghelica-baptista-din-basarabia-privire-de-ansamblu/

Publicat în: Baptişti, Creștinism, Cultură, Evanghelici, Istoria Bisericii, Istorie, Religie | Etichetat: , ,

Herlo Teodor (Petru) – schiță biografică

De Marius Silvesan pe | 1 comentariu

Acest material prezintă scurte informații biografice despre pastorul baptist Herlo Teodor (Petru) pe baza informațiilor publicate de Ioan Bunaciu în lucrarea Istoria bisericilor baptiste din România și Marius Silveșan în lucrarea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965).

Oarecum inedit în cazul acestui pastor este faptul că  în anul 1961 în baza prevederilor noului Codului Penal al R.P.R este condamnat la doi ani (1 an închisoare și 1 an interdicție corecțională), dar face recurs la Deva împotriva sentinței de condamnare, iar tribunalul îl achită.

Fotografiile inserate fac parte din albumul Biserica Baptistă Petroșani de pe contul Facebook al lui Alin Cristea.

*

“Biserica din Petroşani s-a înfiinţat după anul 1944, prin credincioşii baptişti stabiliţi aici în căutare de lucru. În jurul anului 1954 se stabilea aici şi familia Herlo Petru, din Cermei, judeţul Arad, care s-a dovedit foarte activă în organizarea bisericii. După venirea în Petroşani, această familie s-a stabilit pe strada Cărbunelui nr. 5, unde, până în anul 1955, au avut loc şi întrunirile bisericii.

04

Biserica Baptistă Petroșani – sursa Alin Cristea

Pe data de 5 septembrie 1955, biserica s-a constituit statutar, iar pe data de 24 septembrie 1956, a primit autorizaţia de funcţionare. Tot în anul 1956 a fost cumpărat şi imobilul de pe strada Aurel Vlaicu nr. 3, care a fost folosit ca locaş de închinare. Un rol important în realizarea acestui proiect l-a avut Herlo Petru.

În jurul anului 1960, pastor al bisericii devenea Herlo Petru, dar în anul 1959, Departamentul Cultelor a introdus o nouă metodă pentru intimidarea pastorilor şi conducătorilor bisericii prin aplicarea articolului 256, din Codul Penal, care prevedea închisoarea de la 6 luni la 2 ani pentru cei care îndeplineau anumite funcţii fără autorizaţie din partea Statului.

59

Teodor Herlo, Gligor Cristea, Buni Cocar, Teodor Cenușe – sursa Alin Cristea

În anul 1961, în urma arondării bisericilor, numărul pastorilor baptişti a fost redus de la 550 la 180, astfel că pastorul Herlo Petru nu mai figura pe schema Uniunii Baptiste, dar a continuat să predice în biserică şi să organizeze programele acesteia.

Tribunalul din Petroşani i-a intentat un proces şi, în baza articolului 256, l-a condamnat la 2 ani de detenţie; a fost, însă, achitat în recurs de către Tribunalul din Deva, în urma dovezii că, din momentul în care fusese anunţat că nu mai era pastor, nu mai oficiase acte de cult (anume botezul, cina şi cununiile religioase) în biserică.”

Ioan Bunaciu, Istoria bisericilor baptiste din România, Editura Universităţii Emanuel şi Editura Făclia, Oradea, 2006. Transcrierea a fost realizată de Alin Cristea

*

Pastorul Ioan Bunaciu îl menționează cu numele de Herlo Petru, dar documentele de arhivă îl menționează sub numele de Herlo Teodor.

*

Despre cazul pastorului Herlo Teodor de la Petroșani condamnat în anul 1961 în baza prevederilor noului Codului Penal al R.P.R. am scris și eu în cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965), p. 340.

Bisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965 - copertă față

Pastorul Herlo Teodor din Petroșani a fost condamnat în anul 1961 de către Tribunalul Popular al orașului Petroșani în baza noilor prevederi ale Codului Penal al R.P:R. ,,la 1 an închisoare corecțională și 1 an de interdicție corecțională constând în cele prev. – de  art. 58 pct. 2 și 3 cod penal”.
Ca răspuns la condamnarea sa, Herlo Teodor face recurs la Tribunalul regional Deva, ,,care cu decizia penală 2.169/1961 din 13 oct.1961” l-a achitat de orice penalitate și a trecut cheltuielile penale în sarcina statului.” (p. 340)

Pastorul Herlo Teodor a fost acuzat de faptul că a continuat să îndeplinească funcția de pastor după ce i-a fost retrasă recunoașterea de către Departamentul Cultelor.

Pentru a pune situația în context menționez că „în anul 1960 se modifică Codul Penal prin introducerea unei precizări care pedepsea penal persoanele care oficiau acte de cult fără a avea aprobările legale. Ca urmare a modificării Codului Penal erau pedepsiți și cei care oficiau acte de cult fără aprobările legale. (…) Prin Decretul Lege Nr. 212 pentru modificarea Codului Penal, publicat în Buletinul Oficial, Nr. 8 din 17 iunie 1960, la art. 1, pct. 44 s-a adăugat la art. 256 din vechiul Cod Penal, alineatul 3 cu următorul cuprins: «Pedeapsa prevăzută la alineatul 1 se aplică și persoanelor care îndeplinesc funcții clericale sau administrative fără recunoașterea Departamentului Cultelor, precum și cei celor care, nerespectând îndatoririle ce le revin, permit să se îndeplinească astfel de funcții fără această recunoaștere.” (pp. 165-166)

 

Publicat în: Articole, Baptişti, Biografii, Comunism, Cultură, Cărţi, Evanghelici, Istoria Bisericii, Istorie, Libertate religioasă, Persecuţie, Politică, Religie, Rezistență, Securitatea | Etichetat: , , ,

România Liberă : Camera Deputaților a respins modificarea regulilor privind ora de religie

De Marius Silvesan pe | Lasă un comentariu

 

Ganditorul_hamangia

Ganditorul de la Hamangia

Miercuri, 9 martie 2016, Plenul Camerei Deputaților a respins un proiect de lege prin care se modifica modalitatea de înscriere la ora de religie, informează Ziarul România Liberă.

Prin intermediul proiectului inițiat de deputatul independent Remus Cernea se dorea ca elevii care au împlinit vârsta de 14 ani să poată alege dacă frecventează acest curs sau nu. Camera Deputaților a respins modificarea regulilor privind ora de religie astfel că până la vârsta majoratului părinții sunt cei care decid pentru copiii și în privința religiei, alegerii orei de religie.
http://www.romanialibera.ro/societate/educatie/deputatii-au-respins-modificarea-regulilor-privind-ora-de-religie–pentru-elevi-continua-sa-decida-parintii-409558

Publicat în: Cultură, Educație, Știri, Religie | Etichetat: , ,

The Gospel Coalition Blog: What Does It Mean to Be Born Again?

De Marius Silvesan pe | Lasă un comentariu

Ray Ortlund Jr, What Does It Mean to Be Born Again?

Source: http://www.thegospelcoalition.org

Text: John 3:1–7

Now there was a Pharisee, a man named Nicodemus who was a member of the Jewish ruling council. 2 He came to Jesus at night and said, “Rabbi, we know that you are a teacher who has come from God. For no one could perform the signs you are doing if God were not with him.”

3 Jesus replied, “Very truly I tell you, no one can see the kingdom of God unless they are born again.[a]”

4 “How can someone be born when they are old?” Nicodemus asked. “Surely they cannot enter a second time into their mother’s womb to be born!”

5 Jesus answered, “Very truly I tell you, no one can enter the kingdom of God unless they are born of water and the Spirit. 6 Flesh gives birth to flesh, but the Spirit[b] gives birth to spirit. 7 You should not be surprised at my saying, ‘You[c] must be born again.’

Footnotes:

  1. John 3:3 The Greek for again also means from above; also in verse 7.
  2. John 3:6 Or but spirit
  3. John 3:7 The Greek is plural.

https://www.biblegateway.com

Publicat în: Audio, Creștinism, Evanghelici, Mesajul spiritual, Religie, Teologie | Etichetat: ,

Maxima zilei – 9 martie 2016

De Marius Silvesan pe | 1 comentariu

F. M.Dostoievski, Fratii Karamazov (copertă carte)
Adevărul înseamnă minune, adevărul înseamnă iertare.
F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. I, p. 615.

Publicat în: Cultură, Cărţi, Literatură, Maxima zilei, Maxime și cugetări, Maxime şi cugetări creştine, Religie | Etichetat: ,

Maxima zilei – 8 martie 2016

De Marius Silvesan pe | Lasă un comentariu

F. M.Dostoievski, Fratii Karamazov (copertă carte)
Nu în mâna oamenilor stă cumpăna judecății, ci în mâna lui Dumnezeu.
F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. I, p. 574.

Publicat în: Creștinism, Cultură, Cărţi, Literatură, Maxima zilei, Maxime și cugetări, Maxime şi cugetări creştine, Religie | Etichetat: ,