Lansarea BIbliei în limba română – Sesiunea de întrebări și răspunsuri
Lansarea BIbliei în limba română, ediție SBT
Sesiunea de întrebări și răspunsuri
București, Hotel Ambasador, 21 martie 2018
Partajează asta:
Lansarea BIbliei în limba română – Prezentare Rev. Ilie Martinovici
Lansarea BIbliei în limba română, ediție SBT
Prezentare Rev Ilie Martinovici
București, Hotel Ambasador, 21 martie 2018
Partajează asta:
Situația baptiștilor din România la sfârșitul anilor 30 și în anii 40 ai secolului XX
Articolul de față dorește să ofere un răspuns la situația baptiștilor din România în perioada interbelică și a celui de-al doilea război mondial.
Referindu-mă strict la situația din 1938 se poate menționa pe bază de documente că nu toate bisericile baptiste au fost închise.
Dar iată ce informații avem de la Alexa Popovici, contemporan cu acele vremuri:
„La 14 decembrie 1938, toate bisericile baptiste din România au fost închise şi sigilate. Unui număr foarte mare de predicatori li s-au întocmit acte de dare în judecată. Unii dintre aceștia au fost arestați și aruncați în închisori […].” (p. 617)
…prigoană care a durat de la 14 decembrie 1938 până la 31 martie 1939, adică 3 luni şi 17 zile. Anularea în fapt a deciziei se datorează lui Nicolae Zigre, ministrul Cultelor, și lui Armand Călineacu, prim-ministru.” (p. 619-620)
Alexa Popovici, Istoria baptiștilor din România 1856-1989, Editura Făclia, Oradea, 2007, 936 p.
https://roevanghelica.wordpress.com/2018/03/22/1938-noua-decizie-ministeriala/
Față de cele prezentate de Alexa Popovici în lucrarea Istoria baptiștilor din România se impun câteva precizări succinte.
Nu toate bisericile baptiste au fost închise. Este adevărat că au fost închise multe și unele s-au închis singure, dar nu toate. Aceasta cu atât mai mult cu cât decizia privitoare la obligativitatea ca o biserica sa fie formată din 100 de bărbați, capi de familie de etnie română, a fost schimbată cu puțin timp inainte de a expira termenul până la care bisericile baptiste trebuiau să se conformeze pentru a putea funcționa. Numărul capilor de familie necesari pentru a primii aprobarea funcționarii unei biserici a fost redus de la 100 la 50, dar și așa era mult. Anul 1939 va aduce cu sine alte prevederi la fel de restrictive ca cele anterioare.
Alexa Popovici, documentele vechi din Arhiva UBR, revistele baptiste sunt utile, dar insuficiente pentru o înțelegere obiectivă și complexă a istoriei baptiștilor din România. Un cercetător care se limitează la ele va avea o imagine parțiala a ceea ce s-a întâmplat în perioada interbelica si a celui de-al doilea război mondial și nu va putea fi obiectiv în ceea ce prezintă sau scrie. În București sunt mai multe instituții care au documente, arhive în cadrul cărora se regăsesc informații referitoare la situația religioasa din România in perioada menționată și implicit la baptiști. De asemenea, sunt disponibile și în limba română articole/ studii care tratează subiectul în discuție. Citind un astfel de studiu, despre perioada guvernării Patriarhului Miron Cristea (11 februarie 1938 – 6 martie 1939), am fost surprins sa constat ca informatii se găsesc si la Foreign Office în Londra. În limba engleză, de asemenea, sunt disponibile pentru cercetare studii șibarticole științifice, cărți, biografii, articole din revistele vremii care tratează specific anumite aspecte referitoare la situația baptiștilor din România în perioada interbelică, ce a celui de-al doilea război mondial sau perioada comunistă.
De asemenea, o idee pe care mi-am format-o trecand prin mai multe documente este aceea ca eliberarea nu a venit ca un dar din partea autorităților, ci a fost datorată unor acțiuni complexe. Vorbim de solicitări, memorii din partea conducătorilor comunităților baptiste, a Uniunii Baptiste din România, dar și din afara țării. Este de menționat activitatea, efortul, dăruirea și abnegația în asigurarea, obținerea libertății religioase pentru baptiștii din România depuse de J. H. Rushbrooke.
Una din persoanele cărora baptiștii români ar trebui sa le fie mulțumitori este J. H. Rushbrooke, Comisar (comisioner) din partea Alianței Mondiale Baptiste pentru Europa, Secretar general și apoi Președinte al Alianței Baptiste Mondiale (1939-1947). Până în anul 1940 când România a declarat război Marii Britanii și i s-a interzis accesul în țara noastră, acesta ne-a vizitat de mai mult de 15 ori având întâlniri cu factori de decizie aflați în diferite poziții în cadrul administrației centrale în țară sau în afară (Anglia și SUA). Pentru ușurarea și reglementarea, clarificarea situației baptiștilor acesta a fost primit inclusiv de regele Carol al II-lea.
Se observă astfel faptul că istoria baptiștilor este frumoasă, tumultoasă și totodată complexă
În final doresc să menționez că perioada anilor 30 – 40 din istoria baptiștilor din România este analizată pe baza de documente în cadrul unui articol care sper să apară în această vară. O secvență din acest studiu amplu este cea care se referă la legislația religioasă privitoare la baptiști în timpul guvernării antinesciene. Dat fiind importanța acesteia am considerat oportun să o public și separat în cadrul unui articol apărut în Jurnalul libertății de conștiință eduția din anul 2015.
Partajează asta:
Ziarul „Unirea” de la Blaj din anul 1918 disponibil online
În anul în care sărbătorim centenarul Marii Uniri de la 1918, Biblioteca Județeană Mureș pune la dispoziția celor interesați, în format electronic, Ziarul „Unirea” de la Blaj din anul 1918.
Colecția poate fi accesată la adresa de mai jos:
http://www.bjmures.ro/activitati/mareaunire/unirea/index.php
Update
Confirm unei informații oferită de către Vasile Bel, Ziarul Unirea este disponibil în format PDF și la BCU Cluj
http://dspace.bcucluj.ro/handle/123456789/34963
Partajează asta:
Istorie baptistă: Herbei Damian 1932-1987
Herbei Damian (1932-1987) a absolvit Seminarul Teologic Baptist din București în anul 1959 sub directoratul lui Alexa Popovici. Dintre colegi, așa cum se menționează și în materialul realizat de Vasile Bel, l-a avut pe Hușan Mihai, cel care va deveni peste timp președinte al Cultului Creștin Baptist din RSR (1984-1988). La momentul absolvirii secretara Seminarului era Otilia Bunaciu, soția pastorului și profesorului Ioan Bunaciu.
Într-o vreme în care ateismul era propovăduit în societate, la școală, prin artă, acest om a ales să-L proclame pe Cel care este deasupra vremurilor, pe Dumnezeu.
Pentru a citi biografia acestui om al credinței accesați link-ul de mai jos
https://istoriebaptistablogul.blogspot.ro/2018/03/herbei-damian-1932-1987.html?m=1
Partajează asta:
Contributors.ro: Cum s-au întâlnit românii cu Billy Graham, supranumit „pastorul Americii” – un articol de Teofil Stanciu
Pe platforma Contributors Teofil Stanciu publică un articol despre întâlnirea românilor cu Billy Graham, supranumit „pastorul Americii”. Este vorba de întâlnirea din septembrie 1985 cu prilejul vizitei în România, dar și întâlnirea pe calea undelor radio, a imaginii video sau a cărților sale.
După cum a menționat și Teofil, recomand celor interesați de vizita lui Billy Graham în România, cartea Afacerea „Evanghelistul” vizita lui Billy Graham în România (1985) avându-i ca autori pe Denisa Bodeanu și Valentin Vasile. După informațiile pe care le am, aceasta este singura lucrare cu un studiu consistent și documentat despre vizita din 1985 împreună cu 70 de documente.
Articolul lui Teofil Stanciu este binevenit prin prezentarea sintetică a interacțiunii dintre Billy Graham și români, precum și a activității evanghelistului american. Personal am aflat lucruri interesante și cu siguranță veți descoperi și voi.
Iată mai jos prima parte a articolului, restul poate fi citit pe platforma contributors.ro
Deși prea puțin cunoscut în România, revista Time l-a inclus pe William Franklin Graham Jr (alias Billy Graham) în lista celor mai influenți 100 de oameni ai secolului XX, clasament în care s-a situat pe locul 4. De asemenea, în sondajele Gallup, „Most Admired Men in the World”, Graham are 60 de prezențe în top 10, mai multe decât orice altă personalitate, în cei 71 de ani de când se efectuează acest sondaj.
A consiliat mai activ sau mai discret președinții americani de la Truman la Obama, fiind mai apropiat de Dwight D. Eisenhower, Lyndon Johnson și Richard Nixon. Supranumit „pastorul Americii” sau „papa protestant al Americii” (nume dat cu reproș), a fost invitat și consultat în momente-cheie ale istoriei recente a SUA. A întreținut relații de prietenie cu Regina Elisabeta II a Marii Britanii, cu Johnny Cash sau cu Papa Ioan Paul al II-lea. Începând cu 1967 (Iugoslavia), a obținut permisiunea să viziteze mai multe țări din spatele „Cortinei de Fier”, ajungând și în România, unde, în anul 1985, a predicat în fața a peste 100 de mii[1] ascultători, inclusiv în lăcașuri de cult ortodoxe[2].
Activitatea sa îndărătul „Cortinei de Fier” rămâne însă una controversată. Deși o foarte importantă realizare într-un context politic extrem de ostil religiei, a fost privită cu nemulțumire de către anumiți reprezentanți ai bisericilor persecutate din țările comuniste. Unii îl considerau naiv, alții, trădător sau chiar „o unealtă a propagandei” comuniste, fiindcă nu a adus în atenția publică oprimarea creștinilor de către regimurile totalitare din țările vizitate.
Partajează asta:
RVE Timișoara – Iosif Țon despre vizita lui Billy Graham în România (1985)
Iosif Țon a fost invitatul lui Ioan Ciobotă la emisiunea La Ordinea zilei de la RVE Timișoara din 22 februarie 2018. Interviul s-a realizat prin telefon din Portland și a avut ca subiect personalitatea lui Billy Graham și vizita acestuia în România în toamna anului 1985.
În partea de început a acestui dialog/ interviu Iosif Țon face referire la unele aspecte istorice ale vizitei lui Billy Graham în România comunistă (1985) pe care doresc să le amintesc aici:
1. Prima vizită a lui Billy Graham în blocul comunist a avut loc în URSS, iar a doua în Ungaria
2. Vizitele nu au avut audiență deoarece conform înțelegerii cu Alexander Haraszty, consilierul lui Billy Graham, și acceptată de evanghelist și echipa lui, primeau acordul să vină și să predice, dar fără a se face publicitate în legătură cu vizita sa. Acest aspect pare susținut de realitate dacă avem in vedere înregistrarea de la vizita din Ungaria de la sfârșitul anilor 70.
3. Iosif Țon a aflat că Billy Graham urma să vină în România și prin intermediul unui prieten a facut rost de itinerariul vizitei pe care apoi l-a facut public la Radio Europa Liberă. Astfel, beneficiind de „publicitate” vizita în România a avut o audiență destul de mare.
Audiență este dovedită de fotografii (vezi și pe Istorie Evanghelică), dar și de filmulețul realizat după aceea.
4. Iosif Țon avea cunoștiințe în România pe care le suna pentru a-i relata informatii despre cum a decurs programul/ Evanghelizarea în localitațile unde predica Billy Graham. Pe baza acestor informații Iosif Țon realiza o sinteză către Radio Europa Liberă, iar Europa Liberă prezenta informații actualizate despre cruciada evanghelistică a lui Billy Graham din România în cadrul buletinului de știri de la ora 10.
Pentru mine personal aceste informatii sunt inedite. Nu-mi aduc aminte să fii găsit astfel de informatii la Secția Română a Radio Europa Liberă și nici în cartea Denisei Bodeanu, Afacerea „Evanghelistul” : vizita lui Billy Graham în România (1985).
5. În 1948, chiar înainte de cruciada evanghelistică din Los Angeles, Billy Graham s-ar fi confruntat cu o criză spirituală datorită teologiei liberale. Din această criză a ieșit întărit datorită îndurării lui Dumnezeu și a încrederii pe care a primit-o în Biblie. Ca urmare cruciada din Los Angeles a fost una reușită, iar Billy Graham a propus apoi unor teologi înființarea unor seminarii teologice de nivel academic care să contracareze teologia liberală.
Un aspect despre care nu s-a vorbit în emisiune este cel referitor la condițiile vizitei. Mă refer aici la faptul că Billy Graham trebuia să nu atace comunismul și să nu vorbească despre persecuția creștinilor din „lagărul comunist”. Dintr-un interviu pe care l-am luat unui pastor acum câțiva ani am reținut faptul că la terminarea serviciilor religioase Billy Graham pleca destul de repede pentru ca oamenii să nu îi transmită scrisori sau să-i comunice informații despre persecuția din România. De asemenea, erau mulți securiști care aveau grijă ca oamenii să nu transmită informații confidențiale în opinia autorităților.
Deși s-ar fi dorit ca evanghelizările să se țină în aer liber, în majoritatea cazurilor acestea au avut loc în spații închise cu excepția Mânăstirii Vorona, dacă nu greșesc.
P.S. Interviul mi-a fost semnalat de Alin Cristea.
Partajează asta:
Stelian Tănase – Trecutul nu e un pod cu vechituri
Trecutul nu e un pod cu vechituri […] E chiar viata noastră. Trecutul n-a trecut, şi trăieste – asta fireşte dacă nu ţinem prea zelos şi cu tot dinadinsul să îl nimicim.
http://www.stelian-tanase.ro/un-cartier-bucurestean-sub-lama-buldozerelor
Partajează asta:
La drept vorbind, ce înseamnă să spui adevărul? – Biblioteca Națională a României, 20 februarie 2018
Marți, 20 februarie 2018, de la ora 18:00, la Biblioteca Națională (spațiul Pergament, parter) va avea loc dezbaterea La drept vorbind, ce înseamnă să spui adevărul şi cum îl poţi rosti?, în care profesorii Mircea Dumitru şi Daniel Barbu vor încerca să formuleze răspunsuri la întrebări precum: Există adevăr?; Cum putem defini adevărul obiectiv?; Cum putem stabili faptele în lumina adevărului?; Ce înseamnă să spui adevărul?; Care este raportul dintre opinie şi adevăr, expertiză şi adevăr, credinţă şi adevăr?. Moderator: prof. univ. dr. Otniel Bunaciu.
Inițiat de prof. univ. dr. Daniel Barbu, prof. univ. dr. Otniel Bunaciu, dr. Ana Petrache, dr. Iuliana Conovici, dr. Cătălin Raiu și dr. Bogdan Duca, în colaborare cu Biblioteca Națională a României, Proiectul Emmaus: cunoaşterea ca interpretare, călătorie, mărturie propune o serie de dezbateri şi conferinţe care se adresează universitarilor, cercetătorilor, specialiştilor, dar și tuturor celor interesați de subiect.
https://m.facebook.com/events/
Partajează asta:
Lecturi zilnice din istoria Bisericii (6) – Papa Inocențiu al III – lea și relația biserică – stat
Relația dintre Biserică și stat a suscitat dezbateri încă de la începuturile erei creștine, referire la ceea ce este cunoscut în istorie sub numele de lupta pentru investitură.
„Cel mai puternic papă al tuturor timpurilor a fost un om destul de moral, deși foarte ambițios.
Omul acesta a fost Inocențiu al III – lea, al cărui mandat papal a început la 8 ianuarie 1198. Mulți din înalții bisericii erau corupți, dar Inocențiu (fidel numelui său) a dus o viață lipsită de scandaluri. De îndată ce a devenit papă, la vârsta de treizeci și șapte de ani, n-a avut nicio reținere să-și folosească puterea pentru a-i supune pe unii dintre domnitorii răzvrătiți ai Europei. De exemplu, Inocențiu a numit pe cineva în scaunul de arhiepiscop de Canterbury, oficiu care deținea funcția de cap al bisericii din Anglia. Dar regele Ioan al Angliei își avea propriul său candidat. Când Ioan nu s-a supus, Inocențiu l-a excomunicat și a pus Anglia sub interdicție, adică a scos practic toată țara „în afara bisericii”. Temându-se de eventualitatea unei răscoale, Ioan a cedat și l-a acceptat pe cel numit de Inocențiu.”
Acest episod prezentat în carte este semnificativ pentru a înțelege lupta pentru investitură dintre regalitate și biserică. Problema consta în faptul că papa dorea să aibă autoritate asupra conducerii politice, obiectiv pe care l-a atins pe parcursul Evului Mediu.
În cazul lui Inocențiu avem și o argumentare teoretică a puterii (supremației) papale.
„Într-una din scrierile sale, Inocențiu a afirmat că puterea papei și cea a regelui sunt ca soarele și luna, în sensul că soarele (papa) dă o lumină mai puternică, și luna (regele) reflectă doar lumina soarelui”.
J. Stephen Lang, Lecturi zilnice din istoria Bisericii: 365 de povestiri și rugăciuni care îți vor întări credința, traducere Alexandru Nădăban, Editura Casa Cărții, Oradea, 2013, p. 15.
Cartea poate fi cumpărată de la Editura Casa Cărții sau din librării.
Pentru mai multe detalii vizitează site-ul https://www.ecasacartii.ro/lecturi-zilnice-din-istoria-bisericii.html
Partajează asta:
Lecturi zilnice din istoria Bisericii (4) „banchete canibale ale sufletului”
Subiectul acestei postări, luptele de gladiatori, este unul atipic prin modul de abordare. Spun atipic deoarece astăzi noi privim luptele de gladiatori prin prisma unor condiționări culturale, fără a ne gândi la semnificația și rolul pe care acele lupte le aveau la momentul respectiv în Imperiul Roman. Pentru unii dintre noi gladiatorii erau niște eroi, oameni care luptau pentru eliberarea din robie. Vezi în acest sens filmul Gladiatorul cu Mel Gibson
Revenind la gladiatori am găsit o afirmație a aunui autor creștin conform căreia „luptele de gladiatori erau banchete canibale ale sufletului”. Deci, iată că acele lupte nu erau atât de glorioase pe cât le credeam.
Voi reveni asupra acestui subiect în următoarea postare cu citate din această carte de istorie a Bisericii.
J. Stephen Lang, Lecturi zilnice din istoria Bisericii: 365 de povestiri și rugăciuni care îți vor întări credința, traducere Alexandru Nădăban, Editura Casa Cărții, Oradea, 2013, p. 6.
Cartea poate fi cumpărată de la Editura Casa Cărții sau din librării.
Pentru mai multe detalii vizitează site-ul https://www.ecasacartii.ro/lecturi-zilnice-din-istoria-bisericii.html
Partajează asta:
Lecturi zilnice din istoria Bisericii (3)
Creștinii „îndrăgostiți de cealaltă lume” fac lucruri mărețe.
J. Stephen Lang, Lecturi zilnice din istoria Bisericii: 365 de povestiri și rugăciuni care îți vor întări credința, traducere Alexandru Nădăban, Editura Casa Cărții, Oradea, 2013, p. 6.
Cartea poate fi cumpărată de la Editura Casa Cărții sau din librării.
Pentru mai multe detalii vizitează site-ul https://www.ecasacartii.ro/lecturi-zilnice-din-istoria-bisericii.html
Partajează asta:
Promoție: Viorel Achim, Politica regimului Antonescu fata de cultele neoprotestante. Documente – 10 RON
Lucrarea domnului Viorel Achim (936 pagini) este una valoroasă pentru cultele neoprotestante din România documentând minuțios persecuția din perioada Regimului Antonescu. Din nefericire în acea perioadă baptiștii, creștinii după Evanghelie și adventiștii (cultele tratate în carte) erau persecutate atât de stat cât și de Biserica Ortodoxă (exemple concludente în carte pe baza documentelor de arhivă).
Cercet. Viorel Achim și Conf. Daniel Mariș la lansarea cărții Politica Regimului Antonescu față de cultele neoprotestante. Bookfest, București, 2013. Foto: Marius Silvesan
Iată și prezentarea cărții așa cum se regăsește pe site-ul Editurii Polirom
In anii 1940-1944, statul roman a dezvoltat o politica speciala fata de denominatiunile neoprotestante si credinciosii lor: baptisti, adventisti de ziua a saptea si crestini dupa Evanghelie. Masurile de ordin legislativ, administrativ si politienesc ale regimului s-au transformat intr-o persecutie care a culminat cu interzicerea celor trei organizatii religioase, inchiderea caselor de rugaciune si pedepsirea oricaror manifestari publice ale credintei. Acest aspect al istoriei tarii a fost neglijat de cercetatori, iar comunitatile religioase afectate au cultivat cu timiditate memoria sa traumatizanta. Arhivele romanesti pastreaza insa numeroase materiale referitoare la aceasta chestiune. Volumul reuneste 513 documente semnificative pentru politica statului roman fata de neoprotestanti in perioada respectiva, care pot constitui punctul de plecare pentru cercetari monografice si studii speciale.
Cumpara cartea la prețul promoțional de 10 RON accesând link-ul de mai jos.
http://www.polirom.ro/web/polirom/carti/-/carte/5090
Partajează asta:
Viața are un singur sesns (5) ziua de Naștere a Domnului Isus
Clar lucru că nu 25 [decembrie] e ziua de Naștere a Domnului […] Nu data în sine este importantă, ci esența evenimentului. Cam din anul 353 d.Hr. a început să se celebreze an de an Nașterea Sa într-un mod organizat.
Cătălin Dupu,Viața are un singur sens, Editura Cetate Deva, Deva, 2017, p. 54
Partajează asta:
Lecturi zilnice din istoria Bisericii (2)
„Biserica nu a fost niciodată scutită de pete (după cum putem vedea în epistolele lui Pavel din Noul Testament), dar putem învăța atât de la cei care L-au urmat cu credință pe Cristos, cât și de la cei lipsiți de credință.”
Putem considera acest citat revelator pentru misiunea istoricului, ingrată de altfel pentru că se află între oamenii și Dumnezeu. Misiunea istoricului, referire la cea a celui care se ocupă de istoria Bisericii, este aceea de a prezenta lucrurile așa cum au fost, chiar dacă uneori astfel de lucruri supără. Istoria este una cu suișuri și coborâșuri, dar acesta este farmecul ei, unul pe care îl puteți descoperi și în această carte.
J. Stephen Lang, Lecturi zilnice din istoria Bisericii: 365 de povestiri și rugăciuni care îți vor întări credința, traducere Alexandru Nădăban, Editura Casa Cărții, Oradea, 2013, p. 6.
Cartea poate fi cumpărată de la Editura Casa Cărții sau din librării.
Pentru mai multe detalii vizitează site-ul https://www.ecasacartii.ro/lecturi-zilnice-din-istoria-bisericii.html
J. Stephen Lang – Lecturi zilnice din istoria Bisericii
Partajează asta:
Anul editorial 2017 pentru Editura Casa Cărții
Anul 2017 a fost unul bogat din punct de vedere editorial pentru Editura Casa Cărții din Oradea, an în care au fost publicate peste 30 de titluri individuale. Din punct de vedere istoric în anul 2017 s-au celebrat 500 de ani de la momentul în care Martin Luther a afișat cele 95 de teze pe ușa Catedralei din Witemberg la 31 octombrie 1517, moment considerat ca fiind cel care a marcat debutul Reformei Protestante. Acest eveniment a fost bine marcat prin apariții editoriale de valoare încadrate în cadrul Colecției Reforma 500.
Din bilanțul celor de la Editura Casa Cărții, pe care m-am bucurat să-i reîntâlnesc la Târgul de carte Gaudeamus de la București care a avut loc în luna noiembrie 2017, am selectat acele referințe care au tangență cu istoria și teologia.
Recapitulările de la sfârșit de ani sunt bune măcar pentru funcția lor statistică și informativă. Dar folosesc și la construirea unor punți de dialog cu cititorii. Astfel, noi povestim cu ce ne-am ocupat anul trecut, iar voi, cititorii, vă puteți spune părerea, puteți veni cu cu sugestii, propuneri, observații critice.
Așadar, în 2017, am publicat peste 30 de titluri individuale. Am dat această cifră imprecisă pentru că avem două serii pentru copii, una de 3 titluri (care se vând însă și la pachet) și una de 4 (cărți puzzle). Am participat la 3 târguri din Caravana Gaudeamus (Cluj, Oradea și București) și la 7 conferințe sau evenimente dedicate Reformei protestante (Arad, Timișoara, Linz, Sovata, Cluj, Oradea, București).
Fără-ndoială, anul 2017 a fost și pentru Casa Cărții, „Anul Reformei”. Avem în portofoliu 4 titluri care constituie pentru asigură oricărui cititor (chiar și dacă pornește de la 0) o bună inițiere în problematica Reformei protestante și catolice din secolul XVI. Merită repomenite:
1 Tim Dowley, Atlas istoric al Reformei – o carte unică în peisajul publicistic românesc (și nu numai) și un instrument deosebit de util pentru orientarea în spațiul geografic, dar și în cronologia evenimentelor cuprinse între anii 1300-1700, cu accent special pe intervalul 1500-1600.
2 Roland H. Baionton, Luther. Omul și reformatorul – cea mai cunoscută biografie a lui Martin Luther în spațiul anglo-saxon, o lucrare clasică scrisă de un specialist de prestigiu și care furnizează oricui e interesat o bază solidă de informații documentate cu privire la viața reformatorului lui Wittenberg. Autorul este interesat și de teologia lui Luther, făcând numeroase incursiuni în opera acestuia.
3 Timothy George, Teologia reformatorilor – cartea este la a doua ediție în limba română și, spre deosebire de versiunea anterioară, are un capitol suplimentar dedicat lui William Tyndale. Folosindu-se de opera a 5 nume de referință din istoria Reformei (Martin Luther, Ulrich Zwingli, Jean Calvin, Menno Simons, William Tyndale), Timothy George „comite” o introducere teologică devenită, la aproape 30 de ani de la prima ediție (din 1998), un adevărat manual de studiu în numeroase școli de teologie.
4 Erwin W. Lutzer, Reforma și întoarcerea la Evanghelie – o introducere pastorală, scrisă pentru un public nespecializat, dar cu un important accent pe aspectele pozitive și efectele încă prezente ale Reformei protestante.
(Apropo: până pe 31 ianuarie încă mai puteți beneficia de reducere dacă achiziționați întregul pachet „Reforma 500”.)
Am consemnat cu tristețe, în luna septembrie, moartea lui Nabeel Qureshi, tânărul apologet de numai 34 de ani, fost musulman, convertit la creștinism, răpus de un cancer de stomac. Am avut privilegiul să-i traducem cărțile și să le publicăm în românește (3 la număr), iar 2 titluri au apărut chiar cu puțin înainte de decesul autorului: Jihadul. Un răspuns creștin și Un singur Dumnezeu.
https://edituracasacartii.wordpress.com/2018/01/10/anul-editorial-2017/
Partajează asta:
Profesor Dr IOAN BUNACIU 1925 – 2015
Un mic filmuleț realizat din fotografii cu scopul de a reflecta pe scurt viața și activitatea pastorului și profesorului universitar Ioan Bunaciu (n. 7 ianuarie 1925)
Montajul a fost realizat de către fratele Eugen Pavel din Biserica Creștină Baptistă „Providența” București și a fost prezentat, marți, 3 noiembrie 2015, cu prilejul serviciului de înmormântare al pastorului Ioan Bunaciu.
Partajează asta:
Lucian Bălănescu: 10 cărți de apologetică pentru cei interesați
Lucian Bălănescu a afișat pe Facebook o listă cu zece cărți de apologetică pe care el le recomandă. Dat fiind faptul că acest subiect s-ar putea să intereseze și alte persoane, îl reiau și eu aici.
„Am fost rugat să recomand 10 cărți de apologetică pentru cei interesați. Evident că orice listă are minusul ei și există tentația să ne uităm mai degrabă la ce a fost omis, dar totuși asta este lista mea plus un bonus.:)
Voi ce ați adăuga?
1. C.S.Lewis – Despre minuni, Problema durerii, Creștinism pur și simplu
2. John G. Stackhouse, Jr, Humble Apologetics: Defending the Faith Today (Oxford, 2002)
3. John Lennox – Groparul Lui Dumnezeu
4. Tim Keller – The reason for God
5. Alvin Plantinga – Știintă, religie și naturalism
6. Alister E. McGrath – Surprised by Meaning: Science, Faith, and How We Make Sense of Things
7. Francis Collin – Limbajul Lui Dumnezeu
8. William Lane Craig – Reasonable Faith: Christian Truth and Apologetics
9. G.K. Chesterton – Ortodoxia, Omul etern
10. Benno van den Toren – Christian Apologetics as Cross-Cultural Dialogue
Bonus:
David Bentley Hart – Atheist Delusions: The Christian Revolution and Its Fashionable Enemies”
Sursa:
https://www.facebook.com/lucian.balanescu/posts/10159670075030316
Partajează asta:
Reforma 500 – Discurs Prof. univ. dr. Mircea Dumitru, Rectorul Universității din București
Discursul Prof. univ. dr. Mircea Dumitru, Rectorul Universității din București, în deschiderea evenimentului Reforma 500 organizat de Facultatea de Teologie Baptistă din cadrul Universității din București în Aula Magna a Facultății de Drept în data de 31 octombrie 2017
Partajează asta:
Istorie Baptistă: Baptiștii și Majestatea Sa Regele Mihai I
Vasile Bel prezintă în cadrul articolului Baptiștii și Majestatea Sa Regele Mihai I
câteva extrase din Revista Farul Mântuirii care a prezentat informații despre monarhia românească.
Aspectele menționate sunt interesante și bine a fi cunoscute, fără însă a uita faptul că în acest timp baptiștii erau persecutați de autorități și li se interziceau drepturi și libertăți prevăzute în Constituția din 1923.
Spre deosebire de confesiunile religioase istorice, baptiștii au fost persecutați atât în perioada interbelică și a celui de-al doilea Război Mondial, cât și în cea comunistă.
Însă, în aceste zile de doliu național datorate morții regelui Mihai I pot menționa că în timpul regalității baptiștii au primit recunoașterea statutului de cult religios. Prima dată în luna februarie 1940 în timpul regelui Carol al II -lea, iar a doua oară în septembrie 1944 prin decretul semnat de regele Mihai I, care tocmai își reluase atribuțiile de rege, de conducător al statului, după 23 august 1944.
Despre aceste aspecte discut în cadrul unui articol ce tratează istoria baptiștilor din România de la dictatura regală a lui Carol al II -lea la regimul de democrație populară a Dr. Petru Groza, articol care va apărea în cadrul unui volum colectiv în luna ianuarie 2018. În cadrul articolului menționat tratez cu precădere aspecte legate de persecuția acestei comunități religioase.
Partajează asta:
Ultimul rege – Mihai I (Ep. 3)
ULTIMUL REGE este un serial documentar ( scenariu și regia STELIAN TANASE) – parte o unui proiect de mari dimensiuni DINASTIA – format din 22 de episoade care narează istoria celor patru regi ai noștri – Carol l, Ferdinand, Carol ll și Mihai l.
Episodul 2 este dedicat domniei ultimului rege pe care l-a avut România, Mihai I. Comentariul este citit de marele actor VICTOR REBENGIUC.
Textul este reprodus fidel în volumul DINASTIA publicat în 2017 de editura RAO sub semnăturile ELENEI VIJULIE și STELIAN TĂNASE. ( raobooks.com sau librariarao@rao.ro ).
http://www.stelian-tanase.ro/ultimul-rege-un-serial-documentar/
Episoadele anterioare pot fi urmărite aici:
Ultimul rege – Mihai I (Ep. 1)
Ultimul rege – Mihai I (Ep. 2)
Partajează asta:
Serile Dialogos: Dorin Dobrincu -Traversarea deșertului. Bisericile evanghelice din România în perioada comunistă
Dorin Dobrincu, cercetător al istoriei comunismului și al istoriei Bisericii în comunism, a fost invitat în anul 2015 la Serile Dialogos să țină o prelegere despre bisericile evanghelice din România (baptiști, creștini după Evanghelie și penticostali) în perioada comunistă.
Prelegerea este una interesantă pentru că discută problema în ansamblu și comparativ.
M-am simțit onorat să văd că este amintită și lucrarea mea, Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965), ca una care tratează istoria baptiștilor din România sub comunism.
Pentru Biserica Creștină Baptistă sunt amintite nume precum: Pavel Nicolescu, Iosif Țon, Vasile Taloș.
Partajează asta:
„Martin Luther – 500 de ani de reformă profundă a societății” – dezbatere la Biblioteca Națională a României, 28 noiembrie 2017
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează la Biblioteca Națională a României, un loc unde au mai organizat și alte evenimente, o dezbatere privind Reforma protestantă în contextul celebrării a 500 de ani de la momentul declanșării acesteia.
Dezbaterea se anunță una interesantă fiind moderată de către Președintele executiv IICCMER, dl Radu Preda, teolog ortodox.
Consider că prezența Prof. univ. dr. Gabriel Horațiu Decuble, directorului Departamentului de Limbi și Literaturi Germanice din cadrul Universității din București, va da un plus de valoare și probitate academică evenimentului. Aceasta cu atât mai mult cu cât acesta a publicat și lucrări în care sunt tratate aspecte religioase.
Cu această ocazie se poate vedea și expoziția „Moștenirea culturală a Reformei religioase în Transilvania și Europa de Răsărit”.
Iată afișul și anunțul care îl însoțește.
Vă invităm mâine, 28 noiembrie, de la ora 15.00, la Biblioteca Națională a României, la o dezbatere moderată de Președintele executiv IICCMER, dl Radu Preda, la 500 ani de la Reforma lui Martin Luther. Cu această ocazie, puteți vizita și expoziția „Moștenirea culturală a Reformei religioase în Transilvania și Europa de Răsărit”.
Vă așteptăm!
Partajează asta:
Revista „Archiva Moldaviae” – volumul IX/2017
Volumul IX/2017 al revistei „Archiva Moldaviae” tocmai a ieșit de sub tipar. Cele 510 pagini conțin studii de istorie, documente, recenzii, note bibliografice și prezentări ale vieții științifice. Cei 22 de autori au atins subiecte variate: genealogia familiei Călmașu-Callimachi, situația Basarabiei în secolul XIX, tinerețea lui Constantin Stere, socialiștii români și relațiile lor cu socialiștii germani la începutul Primului Război Mondial, personalități academice în România interbelică (Oreste Tafrali) sau în cea comunistă (Leonida Boga, Neculai Zaharia), inclusiv urmărirea celor din urmă de către Securitate, antisemitismul în România celei de-a jumătăți a secolului XIX și în perioada interbelică, dar și negaționismul în postcomunism, o analiză istoriografică a istoriei evanghelicilor din România, refugiații polonezi în Câmpulung-Muscel în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, rezistența armată anticomunistă – cazul grupului de pe versantul nordic al Munților Făgăraș, evenimentele din 1989 la Brașov, politici urbane și religioase în România comunistă, situația republicii Moldova în anii 1990. Volumul este disponibil în format PDF pe website-ul revistei (www.archivamoldaviae.ro).
http://www.archivamoldaviae.ro/announcement
În cadrul acestui număr se regăsește și un studiu despre Protestantismul din România în perspectivă istoriografică scris de Paul E. Michelson, The History of Romanian Evangelicals, 1918-1989. A Bibliographical Excursus.
Cu acest prilej menționez că îmi va apărea și mie un studiu similar de mai mici dimensiuni despre istoria baptiștilor din România în secolul XX.
Partajează asta:
Lecturi zilnice din istoria Bisericii
Istoria Bisericii prin lecturi zilnice este o idee interesantă și utilă de cunoaștere a trecutului. Editura Casa Cărții, prezentă la Târgul Internațional de carte Gaudeamus 2017, are și astfel de cărți pe care le puteți achiziționa în perioada 22-26 noiembrie 2017 cu reduceri între 20-60 %
Partajează asta:
Biblia la români – Sesiunea de întrebări și răspunsuri
Sesiunea de întrebări și răspunsuri despre Biblia la români în cadrul Serilor Dialogos cu Emanuel Conțac și Emil Bartoș.
Prelegerea lui Emanuel Conțac despre Biblia la români, în care acesta realizează o incursiune în istoria traducerii Bibliei în limba română, poate fi urmărită AICI
Urmărind prelegerea și apoi aceast dialog, în fapt unul care are la bază întrebările primite de la cei care au fost prezenți la prelegerea despre Biblia la români, vă veți îmbogății din punct vedere spiritual și intelectual.
Am și o observație, aceea că nu rezonez cu termenul neoprotestant în definirea, catalogarea baptiștilor, având în vedere accepțiunea acestui termen. Vezi o discuție privitoare la acest aspect AICI.
Cu toate acestea înțeleg condiționarea culturală și ceea ce acest termen a ajuns să semnifice, să definească în limba română.
Partajează asta:
Serile Dialogos: Biblia la români – Prelegere Conf. univ. dr. Emanuel Conțac
Serile Dialogos ne propun o prelegere interesantă susținută de domnul Emanuel Conțac, biblist, cel care de peste zece ani se ocupă cu studierea contextului și cauzelor care au permis și cobdus la apariția traducerii Bibliei realizată de Dumitru Cornilescu. Versiune pe care noi astăzi o identificăm sub numele de versiunea Cornilescu.
De asemenea, acesta s-a ocupat de „tradiția biblică românească”, înțelegându-se prin aceasta totalitatea versiunilor totale sau parțiale ale Sfintei Scripturi.
Partajează asta:
Arhivele Olteniei: Bogdan Emanuel Răduț, Contribuția și perspectiva evanghelicilor români asupra Revoluției din decembrie 1989
Istoricul Bogdan Emanuel Răduț se apleacă în acest studiu asupra modului în care evanghelicii români s-au implicat în Revoluția din decembrie 1989, dar și asupra modului în care aceasta s-a reflectat în presa cultelor evanghelice, precum și în istoriografia Evanghelică postdecembristă.
Evenimentele petrecute la finele anului 1989 au suscitat interesul dezbaterilor din ultimul sfert de veac. Asupra lor planează întrebarea, încă nelămurită, dacă a fost revoluţie populară sau lovitură de stat. Interesul arătat de conaţionalii noştri, faţă de cărţile care apar pe piaţă tratând acest subiect, ne arată setea de adevăr, dar şi dorinţa de cunoaştere şi înţelegere. Pentru generaţiile tinere, 1989 poate nu înseamnă nimic, dar pentru cei care au participat atunci poate înseamnă totul. Cercetările pentru acest subiect le-am început în 2014. O parte dintre ele le-am susţinut sub formă de comunicare ştiinţifică în cadrul unui simpozion şi apoi publicate. Dar am continuat şi dezvoltat subiectul, domeniul fiind încă generos. Prezint o nouă variantă, cu noi adăugiri la înţelegerea contribuţiei şi perspectivei pe care evanghelicii au oferit-o revoluţiei. Cel puţin pentru ei. Plecând întâi de la cunoaşterea identităţii istorice a acestora, vom aborda mai multe paliere. În primul rând, prezenţa evanghelicilor în revoluţie, prin câteva exemple, precum şi gradul lor de implicare în evenimentele ce au dus la prăbuşirea unui sistem bazat pe ateism şi materialism dialectic. Apoi, vom vedea cum au privit aceştia Revoluţia, cum au reflectat-o în presa internă a cultelor, ce a însemnat pentru ei şi ce impact a avut asupra comunităţilor religioase ale acestora. Nu mă îndoiesc de faptul că poate există şi alte opinii decât cele prezentate în acest studiu, de aceea nu emit nicio pretenţie de exhaustivitate. Cercetarea acestui subiect nu se bazează pe documente de arhivă, de altfel acestea fiind şi sumare sau chiar inexistente, ci pe memorialistică, conştient, totodată, de subiectivismul acesteia, precum şi pe corespondenţa privată cu persoane implicate activ în acele zile.
Articolul poate fi citit accesând link-ul următor: http://arhiveleolteniei.ro/
Partajează asta:
Conf. univ. dr. Mihaela Bucin despre cartea Baptiștii din Brăila. Un veac de mărturie 1918-2018
Recuperarea aspectelor importante ale istoriei, culturii și civilizației românești a avut în vedere doar accidental și în mică măsură mișcarea baptistă. Bine scris, volumul de față reprezintă un studiu de caz: evoluția timp de un veac a comunității baptiste din Brăila. Pornind de la întemeietori, parcurgând, adesea cu dramatism, perioadele intolerante din interbelic, până la captivitatea comunistă și confruntarea cu regimul, excursul ajunge la efortul de păstrare a misiunii în deseori perfida libertate contemporană. Urmărim cum Dumnezeu ridică de fiecare dată biserica Sa la biruință, prin oameni care au curajul să spună „nu” sistemului și inteligența să-i dejoace planurile. Cartea este accesibilă, fiind clădită pe memorialistică, pe elemente de interviu etnologic, pe studiul arhivelor și pe aspecte de sociologie ale culturii. Autorul reușește să redea un secol din viața comunității din care face parte, momente grave ori de rară sensibilitate, cu aplecare spre adevăr și concretețe.
Brăilean, baptist de a treia generație, Mihai Ciucă îmbină dragostea pentru Cuvânt și cultură, interesul pentru istorie, rigoarea formației inginerești și experiența jurnalistică, făcând, cu acest volum, un pas necesar în impunerea dimensiunii creștine baptiste în domeniul bibliografic și istoriografic românesc.
Conf. univ. dr. Mihaela Bucin
Universitatea din Szeged, Ungaria
Partajează asta:
Apariții editoriale (51) – Mihai Ciucă, Baptiștii din Brăila. Un veac de mărturie 1918-2018
Semnalez aici apariția unei lucrări interesante, bine realizate din punct de vedere științific.
Mihai Ciucă, Baptiștii din Brăila. Un veac de mărturie 1918-2018, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2017.
Viața bisericii baptiste din Brăila în evoluția sa pe parcursul mai multor regimuri politice, de-o vârstă cu România Mare (n. 1918), este prezentată de către Mihai Ciucă cu competență și aplecare către detalii. Parcurgând această carte veți tetrăi momentele de glorie, dar și de restriște ale acestei biserici.
Pentru cei interesați prezint mai jos cuprinsul cărții.
*
Pe coperta patru puteți citi un text al doamnei Conf. univ. dr. Mihaela Bucin despre această carte.
Istorie Evanghelica 