Arhive categorie: Creștinism

Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 3 Realizări și dificultăți în activitatea pastorală


Ioan Alexandru Lăpugean la biroul său (13.7.2015) cu logo

Partea a treia a dialogului cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean realizat la Făget în data de 13 iulie 2015 aduce în atenție realizări și dificultăți ale activității pastorale pe parcursul perioadei comuniste.
Vorbește aici și despre difuzarea filmului Viața Domnului Isus în perioada comunistă și distribuția de literatură religioasă.

Urmăriți și celelalte părți ale dialogului

Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean despre cartea Almanah cu Bisericile Creștine Baptiste din zona Făgetului

Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 2 Perioada Seminarului

 

Maxima zilei – 23 iulie 2015


Pastor Viorel Iuga la BCB Betel Fădget - iulie 2015

Cine renunță astăzi la ceva din adevărul Bibliei, mâine va renunța la mai mult.

Pastor, Viorel Iuga

Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean despre cartea Almanah cu Bisericile Creștine Baptiste din zona Făgetului


Prima parte a lunii iulie a însemnat pentru Biserica Baptistă Betel din localitatea Făget, județul Timiș, un moment de sărbătoare. Sărbătoarea a fost prilejuită de strângerea fraților și a surorilor în jurul Cuvântului lui Dumnezeu, dar și a faptului că în biserica locală a avut loc serbarea de graduare a promoției 2015 a Institutului Teologic Baptist din București, eveniment despre care am scris în cadrul mai multor postări.

Acesta este cadrul în care a fost lansată cartea pastorului Ioan Alexandru Lăpugean, Mic Almanah cu Bisericile Creștine Baptiste din Zona Făgetuluidar și cel care mi-a prilejuit întâlnirea cu autorul. Profitând de această oportunitate am realizat un dialog mai amplu cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean pe teme de istoria baptiștilor. În cadrul acestei postări aveți un prim episod în care discutăm despre acest Mic almanah cu bisericile baptiste din zonă, dar și despre subiecte conexe care au legătură cu tema mai largă, cea a istoriei baptiștilor.

Dialogul a avut loc în dată de 13 iulie 2015 la Făget, județul Timiș, localitatea de domiciliu a autorului.

De la minutul 6.30 puteți urmări și o scurtă rememorare a vizitei evanghelistului american Billy Graham în România anului 1985.

Vezi și

Pastor Daniel Mariș la Biserica Baptistă Betel din Făget

Serbarea de graduare a promoției 2015 a Institutului Teologic Baptist din București la Biserica Baptistă Betel din Făget (12.07.2015)

Biserica Baptistă Betel Făget – Serbarea de absolvire a promoției 2015 a Institutului Teologic Baptist din București (12.07.2015)

Pastor Viorel Iuga la Biserica Creștină Baptistă Betel din Făget (12.07.201

Foto: Promoția 2015 a Institutului Teologic Baptist la Biserica Baptistă Betel din Făget

Apariții editoriale (32) – Ioan Alexandru Lăpugean, Mic Almanah cu Bisericile Creștine Baptiste din Zona Făgetului


Ioan Alexandru Lăpugean, Mic Almanah cu BCB din zona Făgetului

Am deosebita bucurie să semnalez apariția unei noi lucrări privind istoria baptiștilor din România. Este vorba de lucrarea pastorului Lăpugean Ioan Alexandru, Mic Almanah cu Bisericile Creștine Baptiste din Zona Făgetului, Editura Cetate Deva, Deva, 2015, 215 p. (bibl +il).
Cartea costă 25 lei și poate fi comandată telefonic la numărul 0723386294.

Lucrarea de față este una complexă care cuprinde atât informații cât și fotografii semnificative privind credința creștină baptistă în zona Făget.

În cadrul cuvântului înainte pastorul pastorul Ioan Alexandru Lăpugean menționează că a prezentat în această carte, informații pe care le-a „adunat cu privire la începutul credinței baptiste, cu mai mult de un secol în urmă. Pe aceste meleaguri ale României sunt 66 de localități (conform recensământului din 1992), cu o populație de 32.775 locuitori. După 1989 frații au început să-și construiască clădiri noi și pe unele să le renoveze.” (p. 3)

O prezentare succintă a acestei cărți este realizată de către Prof. Univ. Dr. Vasile Talpoș.

„Cartea, Mic Almanah al Bisericilor Creștine Baptiste din Zona Făgetului, scrisă de pastorul Ioan A. Lăpugean se dovedește a fi rezultatul unei activități laborioase de cercetare a unor surse autentice, și de prezentare a unor aspecte importante din Mișcarea Baptistă privitoare la viața și lucrarea bisericilor baptiste din una din părțile de vest ale României de-a lungul deceniilor. După o scurtă prezentare istorico-geografică a zonei, autorul recurge la sumare incursiuni în istoria creștinismului universal cât și a începutului mișcării baptiste, atât în lume, cât și în România. Apoi, cartea se concentrează asupra zonei în care Domnul l-a așezat și l-a păstrat în slujirea Evangheliei timp de 34 de ani.” (p. 11)

Importanța acestei cărți este evidențiată și de către Ilie Bledea, pastor al Bisericii Creștine Baptiste „Betel” din  Făget. Acesta menționează faptul că lucrarea „pastorului Lăpugean Ioan este foarte bine venită și necesară într-o vreme în care generația actuală este în pericolul de-a uita istoria.” (coperta 4)

Ioan Alexandru Lăpugean la biroul său (13.7.2015) cu logo

Ioan Alexandru Lăpugean la biroul său

Ioan Alexandru Lăpugean „s-a născut la data de 13.02.1942, în localitatea Jupânești, județul Timiș, într-o familie de credincioși baptiști. A absolvit Seminarul Teologic Baptist din București în anul 1978. Din 01.08.1978 a slujit lui Dumnezeu în Biserica Creștină Baptistă „Betel” din Făget, în Biserica Creștină Baptistă „Maranata” din Sintești și în alte biserici din jurul Făgetului, până în 01.12.2012, când s-a pensionat.
S-a căsătorit la 18 mai 1980 cu Ana Pătrașcu și Dumnezeu i-a binecuvântat cu cinci copii: Amiel Magdiel, Corneliu Otniel, Samuel, Iosif și Emanuel Zaharia.

Ioan și Ana Lăpugean

Ioan și Ana Lăpugean

În anul 1992 a luat licența în teologie, iar în 2009 a terminat masteratul „Master of Ministry” la Covington Theological Seminary,  Georgia, SUA.
A fost o perioadă vicepreședintele Comunității Baptiste Timișoara, membru în Comitetul Casei de Pensii și membru în Consiliul Uniunii Baptiste din România.” (p. 213)

Mic Almanah cu Bisericile Creștine Baptiste din Zona Făgetului este cea de-a doua lucrare de istoria baptiștilor din România care s-a lansat în acest an. Prima a fost Constantin Adorian. Un lider baptist vizionar realizată de către pastorii Daniel Mariș și Teodor Colda.

Iată și o discuție, un dialog cu autorul acestei cărți realizată în luna iulie 2015 la Făget, localitatea de domiciliu a autorului.

INTERSECȚII – Episodul 3- Otniel Bunaciu în dialog cu Dr.George Hancock-Stefan


Centrul de Cercetare a Credinței și Culturii continuă ciclul de emisiuni TV pe teme interdisciplinare intitulat „INTERSECȚII” prin cel de-al treilea episod.

Tema emisiunii de față este CREDINŢA CREŞTINĂ ÎNTR-O SOCIETATE RELIGIOASĂ PLURALISTĂ (SUA), Profesorul Otniel Bunaciu se află în dialog cu Dr. George Hancock-Stefan

 

Apariții editoriale (31) – Jan Hus, Scrieri despre credință


Jan Hus, Scrieri despre credință

La Editura Oscar Print a apărut în luna mai 2015 volumul Scrieri despre credință, cuprinzând selecții din opera lui Jan Hus,  preot ceh ars pe rug la Konstanz, în 6 iulie 1415.  Traducere și selectarea textelor a fost realizată de Anca Irina Ionescu.

Acad. Razvan Theodorescu este cel care îl numește pe Jan Hus drept un erou al umanității.

Între cei care pot fi numiți pe drept cuvânt eroi ai umanității, în numele unui crez și a libertății de gândire, jertfiți orbește de intoleranta semenilor se număra, neîndoielnic, cehul Jan Hus, de la a cărui moarte pe rugul de la Konstanz, în miezul verii 1415 se împlinesc acum sase veacuri.
Gratie tălmăcirii doamnei Anca Irina Ionescu avem pentru prima oara sub ochi texte husite esențiale, predici și scrisori care refac un peisaj de civilizație în care istorie și teologie se împletesc, schițând atmosfera unui ev mediu crepuscular, care pregătea nemijlocit marea preschimbare spirituala a Europei ce s-a numit Reforma.
Suntem în vremea în care „marea schisma a Occidentului” (1378-1417) împărțise lumea catolica în papi și antipapi, la Roma, la Avignon și la Bologna și când unitatea bisericii apusene era căutata prin unica soluție posibila, „via concilii”. La Pisa în 1409, la Konstanz în 1414- 1417, la Basel în 1431, înalta ierarhie a Ecclesiei petrine încerca sa răspundă așteptărilor unui Occident sfâșiat de îndoieli și așteptări apocaliptice.
Era timpul misticismului speculativ franciscan și al celui dominican din Renania si Flandra, a genezei acelei „devotio moderna” care a dus la faimoasele „béguinages” din Tarile de Jos, la evanghelismul popular iubitor de „Biblia pauperum” și de „Patimi” redate în crudul realism al altarelor politice din aria germană.

acad. Razvan Theodorescu

http://www.oscarprint.ro

45 RON – http://www.oscarprint.ro

36 RON – http://www.elefant.ro

Palatul Parlamentului – Seminarul: Politici Creștine – Fundamentare Biblică și Patristică. Contextul European


image

Foto: Ruben Ologeanu (blocnotes.ro)

Parlamentul Parlamentului găzduiește astăzi un Seminar despre politici creștine  având fundamentare biblică și patristică pe care le discută în context european.

„Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități din Senatul României și Fundația Sfânta Irina organizează marți, 23 IUNIE 2015, începând cu ORA 09:00, în Salonul Alb din Senatul României, seminarul „POLITICI CREȘTINE – FUNDAMENTARE BIBLICĂ ȘI PATRISTICĂ. CONTEXTUL EUROPEAN”.

Organizatorii seminarului își propun să pună în valoare experiența de peste 2000 de ani a Bisericii Creștine în domeniul lucrării sociale, morale și economice a unei țări sau unei comunități. Experiența vie a Imperiului Bizantin, structura ierarhică a Bisericii, dogma iubirii aproapelui, respectarea cu sfințenie a legilor morale, sunt baza dezbaterii acestui seminar din care putem învăța cu toții.”

http://www.culturavietii.ro/2015/06/22/seminar-politicile-crestine-in-contexul-european-si-fundamentare-lor-biblica-si-patristica-la-parlament/

La acest eveniment participă și Ruben Ologeanu care ne dă detalii despre ceea ce se discută acolo menționând faptul că „vorbitorii (…) explorează subiecte aflate la interferenta dintre politică, etică, istorie și legislație.”

http://blocnotes.ro/politici-crestine-fundamentare-biblica-si-patristica/

iBelive.com: 11 Women Every Christian Should Know


11 Women Every Christian Should Know

We often hear stories of brave Christian men and women who reached millions for Jesus, but how often do those stories leave us discouraged and deflated? They seem so far removed from our present reality of spaghetti dinners and car pick-up lines.

We could do so much more Important Stuff if we didn’t have to also be a spouse, parent, neighbor, employee, churchgoer, and PTA member. Or so we think.

Our heroes of the faith may seem like saints who had it all together. But look more closely at the lives of these 11 Christian women who shaped history, and you’ll find that they were a lot more like you and me than we think.

1. Elizabeth Fry (1780-1845)

Elizabeth was a champion for prison reforms, advocating for more space, food, and clothing and launching an education program.

But hers was not an easy life: Elizabeth was also a wife, mother, and Quaker minister who battled bankruptcy and church stigmatization. She had plenty of reasons to give up, but she relentlessly pursued her life calling, earning her the nickname “angel of prisons” influencing prison reforms all over Europe.

2. Harriet Tubman (1820-1913)

To run away from a slave plantation is an act of bravery in itself. But Harriet did the unthinkable when she returned multiple times to lead 70 slaves to freedom and coordinate the escape of 50 more.

Besides her famous role as the “Moses” of Underground Railroad, served as nurse, scout, and spy in the Union Army during the Civil War. Though an unsung hero most of her life, Harriet stayed true to her mission, knowing that she answered to only one Master, and He would approve her work. That was all that mattered.

3. Catherine Booth (1829-1890)

Once a timid child, Catherine channeled her fears into reaching the outcast with the Good News of Jesus, one person at a time. A noble calling, but one she always juggled with the roles of wife, mother, and preacher.

She lavished love onto the unwanted, playing an instrumental part in the explosive growth of her husband’s ministry, the Salvation Army. And if you see a plethora of red kettles at Christmas, it’s a testimony to the power of giving God our fear and doing the next brave thing, just as Catherine did.

4. Fanny Crosby (1840-1915)

A child prodigy with an amazing memory and an ear for music, Fanny wrote more than 9,000 hymns in her lifetime, including the popular “Blessed Assurance” and “Tell Me the Story of Jesus.” She also memorized the Pentateuch and the four Gospels by the time she was ten.

Oh, and she was blind.

Fanny firmly believed that with God’s help she could overcome any obstacle, and that she did. Besides writing hymns, she worked as a teacher, writer, speaker, and mission volunteer. Her life demonstrates the simple truth that when we are weak, God is strong.

5. Amy Carmichael (1867-1951)

A single-minded woman, Amy set sail for Asia at age 26 and lived as a missionary to the Indians for the rest of her 83 years. Amy became Amma (“mother” in Tamil) to hundreds of children rescued from temple prostitution, loving them as the children she never had.

Yet despite the burgeoning growth of her ministry, Amy was real about her personal struggle with sin and her desire to love Jesus more. Through her vulnerable and challenging writing, Amy inspired many to pursue deeper relationships with Jesus, whether on the mission field or at home.

6. Corrie Ten Boom (1892-1983)

Corrie and her entire Dutch family was imprisoned for helping Jews escape the Nazi Holocaust during World War II. She was the only one of her family to survive the extermination camps.

Corrie carried with her deep hurt and unforgiveness, but upon meeting a Nazi officer who had been especially cruel, she extended forgiveness and experienced a fresh measure of God’s love. She spent the rest of her life sharing her family’s story, writing books, and founding rehabilitation homes for war victims and those who had collaborated with the Nazis, living the message of peace and forgiveness to her dying breath.

7. Mother Teresa (1910-1997)

Now known internationally as Mother Teresa, the little nun spent the first part of her life in relative obscurity and comfort. That all changed when, at 36, she heard Jesus’ call to follow Him into the slums.

Though overjoyed to serve the unlovables, Mother Teresa struggled with dark doubt and feeling estranged from God until she understood it as an opportunity to share in Christ’s sufferings. Suffer she did, and she lived out the rest of her life loving one person at a time, reaching millions of people with the love of Christ.

8. Madeleine L’Engle (1918-2007)

Misunderstood by many, Madeleine never liked being called a “Christian writer,” even though her writing had significant theological undertones. The truth is that she wrestled with issues of faith and theology, and she didn’t want to settle for pat answers.

Madeleine worked out the tension of living both with faith and with doubt through her writing, any many readers connected with her honest portrayals of suffering and hurt, as evidenced by her Newberry Medal-winning children’s book, A Wrinkle in Time. Madeleine proved that when we are brave enough to tell God all, He is big enough to handle it all.

9. Ruth Graham (1920-2007)

Ruth had always wanted to be a missionary to Tibet, but her plan met serious resistance when she fell in love with Billy Graham as a Wheaton College student. Though she embraced the life of an itinerant evangelist’s wife, she was plagued by loneliness and insecurity, feelings that pushed her deeper into the comforting arms of Jesus.

As her husband rose in popularity, Ruth quietly raised their five children and supported Billy behind the scenes. Ruth never did become a missionary in the traditional sense, but she touched millions through the ministries of her husband, children, and grandchildren. Hers was a worldwide ministry that was birthed from her faithful love and service to her family.

10. Elizabeth Elliott (1926-present)

Though martyrdom was a very real possibility, Elizabeth didn’t waver as her husband and four other missionaries flew away to tell a fierce Ecuadorian tribe about Jesus. When the men were speared to death, Elizabeth was left a widow with a 10-month-old infant in a foreign country.

Setting aside her grief, Elizabeth learned the tribe’s language and moved to their village to live out Christ’s message of love and forgiveness. Elizabeth worked first in Ecuador and later around the world to tell many that they are loved with an everlasting love, no matter what they’ve done.

11. Silvia Tarniceriu (1951-2013)

Behind the iron curtain of communism, Silvia led children’s Sunday School classes by day and smuggled Bibles into Romania by night. With an unassuming smile and her good-natured charm, Silvia deflected suspicion until she came face-to-face with the decision to deny her faith in Jesus Christ or face persecution. She chose Jesus.

Silvia was imprisoned in a labor camp under the Ceausescu regime, suffering systematic brainwashing and degrading labor, but fighting to stay true to her First Love. After her miraculous escape to the US, she traveled the world despite her debilitating illnesses and recurring cancers, encouraging men and women to live on fire for Jesus no matter what the cost.

These women faced the same struggles, fears, and doubts in their lives as we do, but they allowed God to use them right where they were for whatever He wanted. It was often messy, but it was always beautiful, because God’s fingerprints were all over their lives.

So whether we’re making pb&j sandwiches or sitting in a corner office, our lives can gain eternal impact when we pray these simple words prayed by Amy Carmichael and lived by all these women: “Do anything, Lord, that will fit me to serve You and help my beloveds.”

And He will answer. He always does.

http://www.ibelieve.com/faith/11-women-every-christian-should-know

Video: Iosif Țon – „Apel la mentorat” și amintiri din comunism


Deși mesajul pastorului Iosif Țon se intitulează Apel la mentorat, urmărind materialul veți observa ca în prima parte, care reprezintă cam 50% din timp, sunt rememorări, amintiri din anii 50, perioada studenției de la Cluj. Apar informații interesante legate de grupul de părtășie realizat de studenții clujeni. Apar informații interesante în legătură cu faptul că Richard Wurmbrand  i-a fost mentor. Se vorbește despre relația cu Wurmbrand din anii 50 și rolul pe care acesta l-a avut în viața lui. Wurmbrand a mai avut un rol important în viața lui Țon și în anii 60 când era în Anglia.

Apelul la mentorat este o invitație adresată fraților din bisericile evanghelice de a face acest lucru, de a mentora oameni, de a face ucenicizare.

Veți afla mai multe urmărind materialul video de mai jos.

Recomandări editoriale (7) Jean Sévillia, Incorectitudinea istorică


  1. Dacă vreți să știți cum stăm cu corectitudinea istorică vă recomand să citiți Incorectitudinea istorică, scrisă de Jean Sévillia, lucrare tradusă și în limba română la Editura Humanitas, București, 2012, 345 pagini.  Incorectitudinea istorică este o carte interesantă care își propune să demitizeze istoria, să prezinte lucrurile așa cum s-au întâmplat și nu așa cum credem noi că s-au întâmplat. Acesta este unul din motivele pentru care o recomand tuturor celor interesați de istorie, dar și celor care își dau seama că istoria nu este întotdeauna corectă. Am remarcat faptul că autorul are o poziție pro Biserica (referire în principal la Biserica Catolică), deci pro creștină, iar acest lucru se întâmplă într-un context în care este la modă, chiar recomandat, să ataci Biserica, să ataci creștinismul și să acorzi raționalismului, „libertății individuale” un loc proeminent.

În privința surselor am observat că acestea sunt consistente, recente, dar exclusiv în limba franceză, deci mai greu de verificat de către un necunoscător al limbii franceze, sau de o persoană care nu are acces la lucrările citate. Ca și istoric recomand ca informațiile din această carte să fie pe cât posibil verificate și cu alte surse.

Din ceea ce am citit până acum îmi dau seama de faptul că acestă lucrare este structurată pe mai multe subiecte/teme:

1. Isus cel din istorie și Cristos cel din credință. Este de fapt o discuție care atestă istoricitatea lui Isus având ca bază de  pornire cartea Codul lui Davinci, care este o ficțiune cu pretenție de realitate.

2. Ce le datorează Occidentul medieval arabilor, ce nu le datorează. Această parte tratează, abordează rolul arabilor și a civilizației islamice medievale în transmiterea culturii grecești și romane către Occidentul European pe parcursul Evului Mediu.

3. Galileo Galilei, Biserica și știința dorește să-l prezinte pe Galilei în contextul epocii și să arate că Biserica Catolică nu a fost împotriva lui și chiar Papa Urban VIII i-a luat apărarea și l-a scăpat de condamnarea la moarte permițându-i chiar continuarea activității științifice. Apare aici și informația că expresia Eppur si mouve (Și totuși se mișcă) nu aparține lui Galileo Galilei, ci este apocrifă fiind „născocită în 1757, la mai mult de un secol de la moartea astronomului, de către un pamfletar italian instalat la Londra, Giuseppe Baretti, care scrria pentru niște cititori englezi cărora le măgulea antipapismul.” (p.68) Wikipedia.org menționează că această expresie aparține lui Galilei, iar ca sursă este dat un tablou descoperit în 1911 și datat aproximativ 1643 or 1645. Cu toate acestea se menționează că ea este menționată pentru prima data în scris de către Giuseppe Baretti.

4. Colonizarea: este Franța vinovată?

5. Nu mai înțelegem Marele Război

6. Al doilea Război Mondial prin prisma Soluției Finale

7. Vaticanul împotriva lui Hitler

8. Creștinii și evreii de-a lungul istoriei

9. Identitate națională, identități franceze

10. Franța și Islamul: o lungă confruntare

Jean Sévillia, autorul faimosului eseu Corectitudinea istorică, revine acum cu pandantul acestuia, Incorectitudinea istorică. Sumarul cărții, la fel de bogat şi de incitant, include de data aceasta şi probleme controversate, prejudecați ideologice, tabuuri şi mistificări legate de istoria mare, a lumii: De ce oamenii au simțit uneori nevoia să fabrice un nou Isus, după gustul epocii? Care a fost cu adevărat contribuția arabilor în transmiterea cunoștințelor antice în Evul Mediu? Biserica a fost un obstacol în calea științei? Cine a profitat de pe urma colonizării? Cele două războaie mondiale au fost purtate în numele drepturilor omului? Într-un stil ferm, dar echilibrat şi dezinvolt, consacrat deja prin succesul cărților sale, Jean Sévillia construiește, pe baza unei documentări riguroase şi bogate, un traseu sigur pentru ieșirea din păienjenișul de piste false ale interpretării istoriei.

Coperta 4

„«Îmi urăsc istoria», pare să spună societatea noastră; însă această istorie este a noastră, şi nu putem trăi urându-ne. Dacă manipularea istoriei a existat întotdeauna, fenomenul a căpătat o întorsătură acută şi deosebită în cursul ultimelor decenii. Nu numai că figurile eroice şi momentele de glorie celebrate cândva au fost îngropate, dar privirea contemporană se focalizează asupra anumitor episoade. […] De ce atâta ură? De ce această ură de sine?“ (Jean Sévillia)

  Citeşte câteva pagini

http://www.humanitas.ro/humanitas/incorectitudinea-istorică

Incorectitudinea istorică este, pentru Jean Sévillia, o atitudine asumată de luptă împotriva unei corectitudini (istorice, politice, sociale) prost înțelese, prin care unii specialiști sau diletanți manipulează din ce în ce mai puternic în zilele noastre opinia publică pentru a orienta conform unor interese inaccesibile omului de rând. O carte – manifest pentru uzul celor care se simt exasperați de prea numeroasele discursuri mistificatoare ale începutului de secol XXI.

Interior coperta 3.

Am găsit și un articol din anul 2013 realizat de Dan Stanca în care acesta vorbește despre Jean Sévillia și cărțile sale traduse în limba română.

Jean Sevilla este un istoric francez de 60 de ani care prin tot ce a scris a șocat opinia publică europeană. Cărțile sale au apărut şi în românește şi s-au bucurat de aceeaşi audiență. Fiindcă lumea s-a săturat de clișee și de ideologizări ale momentului, o privire lucidă ca a autorului citat este mai mult decât necesară. „Incorectitudinea istorică“ este ultima sa carte tipărită de curând de Humanitas, care deja are parte de o receptare importantă. (…)

El nu admite să i se bage ceva omului pe gât şi să-l înghită ca atare fără să protesteze. Francezii, ca şi românii, deşi ei nu au avut parte de comunism, au fost siliţi să admită multe adevăruri „prefabricate“ cărora li s-au închinat precum unor falşi idoli, cum denunţa odinioară Francis Bacon. Şi această nouă lucrare a sa, după „Corectitudinea istorică“, „Corectitudinea morală“ şi „Terorismul intelectual“, se impune prin aceeaşi sinceritate bulversantă. Bunăoară, el se referă la falsa opinie potrivit căreia francezii au fost nişte colonizatori criminali. Dimpotrivă, colonizarea, în ciuda unor aspecte dure şi într-un fel explicabile, a reprezentat un fenomen civilizatoriu şi de fertilă comunicare între culturi diferite. Europenii nu au fost neapărat nişte acaparatori şi nici africanii sau asiaticii nişte inocenţi. A avut de fapt loc un proces de metisaj din care a luat naştere o altă populaţie, cu alte vederi decât până atunci. De asemenea, combatanţii din Primul Război Mondial nu trebuie priviţi ca simplă carne de tun pe care conducătorii de atunci au aruncat-o în luptă în scopuri imperialiste, cum ar spune marxistul. Într-un climat pacifist ca cel din prezent, ce s-a întâmplat este o oroare. Atunci însă, popoarele erau mult mai belicoase decât acum şi dorinţa de război era deplin autentică. Soldatul francez nu a plecat pe front „târât“ de mai-marii săi, ci convins că face bine. Un alt capitol al cărţii se referă la „mitul“ lui Galilei, la faptul că oamenii, în marea lor majoritate, văd în savantul din secolul XVII exact ceea ce nu este. Galilei nu a fost o victimă a bisericii precum Giordano Bruno. Şi nici Biserica Romano-Catolică nu a manifestat de la început tendinţe de frânare a cunoaşterii ştiinţifice. Adevărul este că Vaticanul nu i-a reproşat savantului viziunea heliocentrică, ci faptul că în sprijinul concepţiei sale nu putea să aducă dovezi. După cum şi Copernic la vremea lui, om de altminteri foarte cucernic, nu putea să dovedească ce gândea. Mai mult de atât. Oamenii de atunci, nu doar Biserica, erau atât de convinşi de poziţia centrală a Pământului în univers, încât orice le zdruncina o asemenea convingere era suspect de o gândire nesănătoasă. Jean Sevilla luptă împotriva clişeelor şi vrea să redea istoriei faţa ei adevărată. Viciem istoria fiindcă îi gândim epocile prin mentalitatea de acum şi nu ne putem pune în poziţia oamenilor şi a instituţiilor de atunci. Din cauza aceasta, istoricii falşi sunt aceia care în loc să respecte adevărul fac ideologie. Incorectitudinea istorică este o capcană în care cad cei mai mulţi, închipuindu-şi că singurul adevăr este acela care aparţine timpului lor.

See more at: http://ziarullumina.ro/incorectitudinea-istorica

Cartea poate fi cumpărată de pe:

 Libris.ro la prețul de  37.05  Lei

Libhumanitas.ro la prețul de 39 lei.