Amalia Preda, Poemul celui fără glas
Nu plânge, mamă! Ne vom revedea!
Un poem dedicat „celui fără glas”
Partajează asta:
Cross One Radio: Ce Biblie citim? Află răspunsul de la Emanuel Conțac
Dana Mercioniu în dialog cu Emanuel Conțac despre ce fel de Biblie citim.
Emanuel Conțac, care este biblist şi profesor de limba greacă, coordonatorul echipei de revizuire a Bibliei Dumitru Cornilescu (EDCR), vorbește despre ce reprezintă Biblia, cum ne putem raporta la ea ca şi creștini. De asemenea, Conțac vorbeste şi despre prințesa Ralu Callimachi, interesul acesteia în direcția traducerii Bibliei, despre Dumitru Cornilescu, Societatea Biblică Britanică, precum şi despre procesul revizuirii Bibliei ediția Dumitru Cornilescu. Aşadar, EDCR de la deziderat la realitate.
Partajează asta:
Emanuel Conțac despre procesul de revizuire a Bibliei Dumitru Cornilescu (Centenar Dumitru Cornilescu 1925-2024)
Conf. univ. dr. Emanuel Conțac a vorbit în cadrul Evenimentului Centenar Dumitru Cornilescu 1924-2024 despre necesitatea și etapele revizuirii Bibliei ediția Dumitru Cornilescu 1924. Evenimentul a avut loc la Biblioteca Central Universitară Carol I din București, marți, 29 octombrie 2024.
Partajează asta:
BCU Bucureşti, 29 octombrie 2024 – Centenar Dumitru Cornilescu
În contextul anului centenar 2024 (1924-2024) când se împlinesc 100 de ani de la publicarea Bibliei în limba română de către Dumitru Cornilescu au loc mai multe evenimente care au legătură cu acest fapt.
În acest context se încadrează şi„Evenimentul Centenar al Bibliei Cornilescu”, care va avea loc în data de 29 octombrie 2024 la Biblioteca Centrală Universitară și pe 31 octombrie 2024, la Muzeul Bibliei din Timișoara.
Evenimentul este organizat de Societatea Biblică Interconfesională din Romania (SBIR) și are ca invitați reprezentanți ai British and Foreign Bible Society – BFBS (Societatea Biblică Britanica – SBB), înfiinţată în anul 1804 in Regatul Unit, membră a SBU (Societate Biblică Unită- SBU care reunește 150 de societăţi biblice naţionale membre.
Dumitru Cornilescu (n 4 aprilie 1891, Slașoma, județul Mehedinți – d. 1975, Montreux, Elveția) este autorul uneia dintre traducerile în limba română ale Bibliei, publicată în 1921 de Societatea Evanghelică din România, organizație fondată de Dumitru Cornilescu și prințesa Ralu Callimachi. Această traducere a avut un impact semnificativ în spațiul românesc, devenind una dintre cele mai citite versiuni ale Bibliei în limba română. Biblia Cornilescu este apreciată pentru claritatea și acuratețea traducerii sale, iar stilul său literar a făcut ca textul să fie accesibil pentru un public variat. De-a lungul timpului, a devenit o sursă importantă pentru studiul biblic și o resursă esențială în viața spirituală a multor creștini din România și din diaspora.
În prezent, acest document este în custodia Societății Biblice Interconfesionale din România (SBIR), care continuă activitatea BFBS în România. În 2024, Societatea Biblică Interconfesională din România a publicat o ediție specială definitivă pentru a marca cea de a 100-a aniversare a textului din Biblia Cornilescu 1924. Textul publicat în 2024 nu a suferit schimbări, dar au fost corectate diverse erori și nec oncordanțe la nivelul ortografiei, ale trimiterilor biblice și ale punctuației.
Informații preluate de pe site ul Universității Hyperion din Bucureşti care anunță totodată prezența la eveniment a domnului Conf. univ. dr. Ionescu Mircea Felix Mălineşti în calitate de avocat şi specialist în domeniul proprietății intelectuale
http://bpuh.hyperion.ro/evenimentul-centenar-al-bibliei-cornilescu12316-2/
Partajează asta:
Cătălin Vasile, Spre Emaus sau spre Ierusalim?
Partajează asta:
Credo TV: Emil Bartoș – Suferința I Întrebări dificile
Emil Bartoș – Suferința (1)
Emil Bartoș – Suferința (2)
Emil Bartoș – Suferința (3)
Partajează asta:
Calvarul României creștine în comunism – documentar radio de Dana Mercioniu pentru Cross One Radio
Semnalat de Marius Cruceru
Calvarul României creștine în comunism este un documentar radio care vorbește despre persecuția la care au fost supuși credincioșii din toate confesiunile creștine din România în timpul celor peste patruzeci de ani de regim totalitar.
Ai ocazia să asculți povești și mărturii ale unor credincioși care au trăit pe pielea lor persecuția religioasă sau au cunoscut oameni care au suferit din cauza credinței lor.
Prof. Remus Cîrstea, bun cunoscător al fenomenului Pitești
Prof. Marius Cruceru, profesor implicat în traficul de Biblii din perioada comunistă
Prof. Fabian Doboș, bun cunoscător al istoriei Bisericii Romano-Catolice din România
Dr. Galina Răduleanu, fost deținut politic
Istoriile sunt fabuloase: neveste de milițieni deghizate cu peruci ca să poată asista la o slujbă de duminică, Biblii aduse în butoaie pe Dunăre și ascunse în ieslea vitelor, amenzi aplicate colindătorilor, accidente înscenate, călugările arestate care își permit să glumească cu securiștii, împărtășanie cu fecale la închisoarea din Pitești, Biblii arse și biserici dărâmate.
Au trecut peste 30 de ani de la căderea regimului comunist. Cei mai tineri au nevoie să afle ce s-a întâmplat, iar noi toți suntem provocați să ne putenm întrebarea: Ce aș fi gata să fac pentru credința mea?
Partajează asta:
Seminar pentru creșterea copiilor cu Timotei si Corina Rusu la BCB Nădejdea București (8-9 martie 2024)
Partajează asta:
Agerpres: Biblia de la București (1688) sau Biblia lui Șerban Cantacuzino salvată printr-o minune de la epurare
Prima Biblie tradusă integral în limba română, cunoscută ca ”Biblia de la Bucureşti” (1688) sau ”Biblia lui Cantacuzino”, salvată printr-o minune de la epurare în perioada comunistă, se află printre cărţile valoroase deţinute de Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Brăila, unde este păstrată într-un spaţiu special denumit „Tezaur”. Considerată un monument al limbii române vechi, cu rol major în dezvoltarea limbii literare, ”Biblia de la Bucureşti” a fost descrisă de istoricul A. D. Xenopol, în lucrarea „Istoria românilor din Dacia Traiană”, ca fiind „cel mai însemnat monument al literaturii religioase la români, atât prin întinderea, cât şi prin limba ei cea minunată”.
„Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură” este scrisă în limba română cu caractere chirilice, este tipărită în roşu şi negru şi reprezintă atât un monument al limbii române vechi, cât şi un obiect de artă, datorită filigranelor şi a motivelor florale şi geometrice folosite. Prezintă iniţiale ornate cu motive florale, stilizate cu negru şi roşu la începutul fiecărui capitol. Titlul este încadrat într-o poartă-chenar cu motive florale şi geometrice, pe verso-ul paginii de titlu, într-un chenar, este tipărită stema Ţării Româneşti din timpul domniei lui Şerban Cantacuzino, încadrată într-un medalion înflorat, iar coperta este îmbrăcată în piele de culoare maro, cu ornamente de aur.” (…)
“Cartea prezintă valoare nu numai prin informaţia care există în interior, ci şi ca obiect de artă, pentru că are multe filigrane, ornamente. Fiecare capitol al lucrării are litera majusculă florală, foarte bine ornamentată, avem stema domnitorului Şerban Cantacuzino, paginile importante de început de capitol au marginile ornamentate, fiecare element de ornament reprezintă ceva în ştiinţa aceasta auxiliară de studiere a filigranului, fiecare desen are o semnificaţie. Noi aşteptăm un studiu poate mai amănunţit al acestei ediţii a Bibliei, poate cercetătorii îşi vor îndrepta atenţia şi asupra studiului din punct de vedere ornamental al acestui volum. Sunt motive florale, stilizate cu negru şi roşu la începutul fiecărui capitol. Chenarele au mare valoare în ceea ce priveşte ornamentele pe volumele de carte din epoca respectivă”, spune Ştefania Botez.
Istorie Evanghelica 