Call for papers: Simpozionul Naţional «Explorări în tradiţia biblică românească şi europeană» Ediţia a II-a
Universitatea «Alexandru Ioan Cuza», Iasi
Centrul de Studii Biblico-Filologice «Monumenta linguae Dacoromanorum»
Institutul de Filologie Română «A. Philippide», Iasi
Asociaţia de Filologie si Hermeneutică Biblică din România
organizează
SIMPOZIONUL NAŢIONAL
«EXPLORĂRI ÎN TRADIŢIA BIBLICĂ ROMÂNEASCĂ ŞI EUROPEANĂ»
Ediţia a II-a
Iaşi, 4-6 noiembrie 2011
Specialiştii interesaţi să participe la Simpozion sunt rugaţi să transmită organizatorilor titlul comunicării însoţit de un rezumat de maximum 100 de cuvinte şi de câteva referinţe bibliografice), împreună cu datele personale (adresă, afiliere academică), la adresa simpozionmld2011 at gmail.com, până la data de 1 septembrie 2011.
Fiecărei comunicări individuale îi vor fi rezervate, pentru prezentare, 30 de minute (inclusiv întrebările si discuţiile).
Acceptul de participare la Simpozion va fi transmis individual participanţilor până la data de 30 septembrie 2011. Cu 10 zile înainte de începerea Simpozionului, participanţii vor primi prin e-mail programul general.
Lucrările Simpozionului vor fi editate ulterior de către organizatori într-un volum publicat la Editura Universităţii din Iaşi. Indicaţiile tehnoredacţionale vor fi comunicate ulterior participanţilor ale căror contribuţii vor fi reţinute spre publicare.
Taxa de participare (180 de lei) va acoperi cheltuielile de organizare curente si editarea volumului simpozionului si va fi plătită imediat după comunicarea acceptării de către organizatori a comunicării respective (30 septembrie 2011). Fiecare participant va primi ulterior un exemplar gratuit din volumul cu actele Simpozionului. Taxa de participare va fi depusă în următorul cont bancar: numele beneficiarului: Asociaţia de Filologie şi Hermeneutică Biblică din România; contul IBAN: RO72BRDE240SV57759112400; numele băncii: BRD, Agenţia Copou, Bd. Carol I, nr. 8, Iaşi, cu menţiunea, pentru simpozionul Explorări. O copie scanată a chitanţei va fi expediată prin e-mail d-nei Sabina Savu-Rotenstein (sabinasavu at yahoo.com).
Detalii complete AICI.
Sursa: http://vaisamar.wordpress.com
Partajează asta:
Programul colocviului „Martiriul în Antichitatea creştină şi în secolul XX”. Sâmbătă 4 iunie 2011
Sâmbătă 4 iunie
A treia secțiune de comunicări (9.00-13.30)
Moderator Cristian Bădiliță
Orele 9.00-9.30
Didier Rance
Persecuții împotriva creștinilor în lumea de azi
Articole similare:
Colocviul „Martiriul în Antichitatea creştină şi în secolul XX”.
Programul colocviului „Martiriul în Antichitatea creştină şi în secolul XX”. Vineri 3 iunie 2011
Partajează asta:
BBC discriminează creştinismul
Spectatorii postului BBC consideră că religia creştină este discriminată în programele postului TV, religiile minoritare fiind tratate preferenţial. Concluzia reiese dintr-un sondaj realizat chiar de BBC.
Mulţi dintre cei intervievaţi percep BBC-ul ca fiind anti-creştin şi că, prin urmare, prezintă distorsionat această religie, conform christianpost.com.
„Creştinii sunt menţionaţi în mod special ca fiind rău trataţi, în timp ce multe dintre minorităţile religioase sunt reprezentate mai bine, în ciuda faptului că religia creştină este cea mai răspândită religie din Marea Britanie”, se precizează în raportul final.
Creştinii sunt prezentaţi prin „stereotipuri defavorabile”, ca „bigoţi” şi „neputincioşi”.
„Ca membru al religiei creştine, consider că reprezentarea creştinismului de către BBC este, în special, incorectă”, a declarat unul dintre participanţii la sondaj. Alţii au atras atenţia că în filmele şi serialele de la BBC creştinii sunt portretizaţi adeseori ca nişte persoane cu gândire îngustă.
La sondajul realizat de BBC au participat 4.500 de persoane.
(Foto: www2.tv-ark.org.uk)
Partajează asta:
Colocviul „Martiriul în Antichitatea creştină şi în secolul XX”.
În perioada 2-5 iunie 2011, Fundaţia Academia Civică în colaborare cu Asociaţia Culturală Oglindanet şi cu sprijinul Institutului Cultural Român din Chişinău organizează colocviul „Martiriul în Antichitatea creştină şi în secolul XX”. Lucrările propriu-zise se vor desfăşura în Sala de conferinţe a Memorialului Sighet (pentru detalii: http://www.memorialsighet.ro/).
Colocviul îşi propune să precizeze noţiunea de „martiriu” în spaţiul şi istoria religiei creştine, în contextul persecuţiilor totalitare, traversând literatura primelor secole (Ciprian, Origen, Actele martirilor, etc.) şi recompunând o panoramă, cât se poate de amplă, a martiriului în secolul XX, cu accent pe totalitarismul comunist. Mai multe confesiuni/tradiţii creştine moderne vor face obiectul cercetărilor noastre (ortodoxă, catolică, greco-catolică, baptistă, penticostală). Invitat special va fi Didier Rance, director al institutului Aide à l’Eglise en Détresse şi autor al unui număr impresionant de volume dedicate martirilor creştini din secolul XX.
Organizatorii:
Ana Blandiana (Academia Civică)
Romulus Rusan (Academia Civică)
Cristian Bădiliţă (Oglindanet)
Articole similare:
Partajează asta:
David B. Hart castiga premiul Michael Ramsay 2011, pentru „Deziluzii Ateiste”
Dr. Rowan Williams, Arhiepiscopul de Canterbury, a acordat Premiul Michael Ramsey 2011, lucrării “Deziluzii Ateiste”, a lui David Bentley Hart.
Cartea, a declarat Dr. Williams într-un comunicat de presă, „nu atacă pe nimeni, în răspunsul său asupra criticilor la modă vizând creştinismul”.
„Este inutil să spun că onoarea este una foarte mare”, a declarat Hart, la randul sau, într-un comunicat de presă.
„Pentru mine, înseamnă ceva special mai ales prin acest premiu, întrucât am un respect foarte mare pentru Michael Ramsey, dar şi prin faptul că mi-a fost conferit de actualul arhiepiscop de Canterbury, a cărui activitate teologică este una dintre cele mai bogate, englezeşti, de astăzi”
http://www.stiri.lacasuriortodoxe.ro
Partajează asta:
Un octogenar, inscris la scoala primara pentru a invata sa citeasca din Biblie, inspira un film si o institutie caritabila…
Ngang Kiman Maruj
Filmul despre Ngang Kiman Maruj, un bărbat de 84 de ani, care s-a înscris în şcoala primară în anul 2003 pentru a putea învăţa să citească Biblia, a inspirat crearea unei instituţii caritabile de învăţământ pentru copiii defavorizaţi din întreaga lume.
Regizat de Justin Chadwick şi scris de Ann Peacock, „Elev de clasa I” se întâmplă într-o şcoală primară din Provincia Rift Valey a Kenyei.
Acesta îl descrie pe Maruj când, rătăcit printre copii, se înghesuie la admitere, şi ajunge în şcoală, disperat să înveţe să citească, în ciuda vârstei sale.
Odată ce a putut citi Biblia, Maruj îmbrăţişază creştinismul, fiind botezat înainte de moartea sa, în 2009.
Filmul a fost lansat la New York şi Los Angeles, pe 13 mai 2011
http://www.stiri.lacasuriortodoxe.ro
Partajează asta:
Când a mai venit sfârşitul lumii
Gravură din secolul XVI. Cei patru călăreți ai Apocalipsului- Albrecht Durer
Totuşi, întrebat ce va face pe 22, dacă nu vine sfârşitul lumii, predicatorul american Harold Camping a declarat pentru publicaţia New York Magazine: „Vine. Sigur se va întâmpla.”În 6 septembrie 1994, predicatorul a anunţat pentru prima dată sfârşiul lumii, tot la radioul pe care îl conduce. Întrebat ulterior cum comentează că nu a fost Apocalipsa, el s-a scuzat şi a spus că a greşit calculele, din cauza unor versete din cartea lui Matei.
1184. Ioachim din Fiore, un călugăr italian, a fost printre primii prezicători ai Apocalipsei. A împărţit timpul în trei perioade, iar, la sfârşitul Erei Fiului, urma să fie şi sfârşitul omenirii. Adică undeva între 1200 şi 1600, când lumea intra în Era Spiritului.
Totuşi, călugărul nu a apucat să vadă că nu i s-a împlinit prezicerea: era deja mort când trebuia să vină Apocalipsa.
1650. James Ussher, un episcop anglican, a scris o cronologie a lumii, în care susţine că a doua venire a lui Iisus pe Pământ va fi în 2000. Nu s-a împlinit.
1844. William Miller, un predicator baptist din Massachusetts, reuşeşte să adune 100.000 de adepţi, pe care îi convinge că lumea se sfârşeşte între 21 martie 1843 şi 21 martie 1844. Când a văzut că n-a venit Apocalipsa, s-a scuzat: „Am vrut să spun pe 22 octombrie”.
Adepţii lui i-au spus „Marea Dezamăgire”, însă o parte din ei au fondat „Adventiştii de Ziua a Şaptea” şi încă aşteaptă sfârşitul.
1859. John Nelson Darby, un predicator britanic, strânge o mulţime de adepţi în Statele Unite. Fără să numească o zi anume, Darby susţine că sfârşitul este inevitabil. Denumeşte această zi „Rapture”, moment în care adevăraţii creştini se vor ridica la cer şi vor privi, timp de şapte ani, cum restul omenirii va suferi pe Pământ.
El nu a fost nevoit să se confrunte cu eşecul, întrucât nu a prezis o zi anume.
1914. Charles Taze Russell, care a fondat Mişcarea Turnul de Veghe al Sionului în 1844 (ulterior, va fi cunoscută drept „Martorii lui Iehova”) a crezut că, în 1914, urmează a doua venire a lui Iisus pe Pământ. În plus, Russel le-a spus oamenilor că şi în 1874 a fost „o revenire invizibilă”.
1970. Hal Lindsey publică bestsellerul „The Late, Great Planet Earth” (Târzia, Marea Planetă Pământ), din care a vândut milioane de exemplare. Deşi nu a nominalizat ziua în care se va produce sfârşitul lumii, a scris despre toate semnele care vor vesti Apocalipsa.
Cât despre 21 mai 2011, pe website-ul lui Lindsey, se precizează: „Vreau ca toţi prietenii mei să ştie că sunt împotriva oricărei preziceri exacte a zilei în care se va produce sfârşitul lumii”.
1982. Pat Robinson, evanghelistul telegenic, a anunţat, încă din 1976, că, peste şase ani, vine Apocalipsa. Nu a venit.
1988. Edgar Whisent, inginer la NASA, a scris o altă carte devenită bestseller „88 Reasons why the Rapture will be in 1988″ (88 de motive pentru care Apocalipsa va fi în 1988”. Ca şi Lindsey, a vândut milioane de exemplare.
După ce a trecut anul 1988, el a spus că Apocalipsa „vine la anul”. A mai anunţat sfârşitul lumii în 1989, 1993 şi 1994.
Partajează asta:
Rădăcinile creștine, vitale pentru libertatea religioasă
Conceptul și practica libertății religioase constituie „una dintre cele mai mari calități ale Americii”. Însă aceste valori nu pot fi nici apreciate, nici transmise mai departe, fără o înțelegere și o recunoaștere a faptului că ele sunt rezultatul gândirii creștine ale pionierilor americani, a declarat arhiepiscopul de Denver, Charles Chaput, în cadrul unui simpozion ținut la Universitatea Georgetown (SUA).
„Este imposibil să discutăm cu onestitate despre modelul american de libertate religioasă, fără să recunoaștem că acesta este, într-o măsură semnificativă, un produs al gândirii de influență creștină,” a declarat arhiepiscopul, citat de CNS, în cadrul conferinței „Religia în politica și societatea americană: Un model pentru alte țări?”
Arhiepiscopul a precizat că declarațiile sale nu trebuie interpretate ca transmițând că America este „un popor creștin”, sau că întreaga moștenire protestantă a SUA este „bună în mod uniform”. Chaput a detaliat că „individualismul radical (…) foamea calvinistă după succes material ca dovadă a mântuirii” și anti-catolicismul „nativ” sunt efectele „mai puțin fericite” ale acestei moșteniri.
Citândul pe James Madison, Chaput e convins că America este „un refugiu pentru cei persecutați din fiecare națiune și de orice religie,” deși „în prezent, în America, nu ne purtăm ca și cum am respecta această moștenire, sau ca și cum am vrea să o împărtășim.”
Partajează asta:
Dialog anglicano-catolic
Unii ar spune că reuniunea începută marți 16 mai 2011 în nordul Italiei, cu prezenţa a zece anglicani şi şapte catolici, din comisia de
dialog anglicano-catolică, emană un optimism pueril. Şi totuşi, a început a treia sesiune a lungului dialog dintre cele două Biserici. Obstacolele sunt tot mai mari în ultimii ani, în contextul în care anglicanii merg înainte cu hirotonirea femeilor şi a homosexualilor, în ciuda ruperilor unor fracţiuni din Comuniunea Anglicană tocmai pe această temă. Catolici în schimb sunt acuzaţi că “pescuiesc în ape anglicane”, după ce Papa Benedict al XVI-lea a stabilit o nouă structură eclezială pentru anglicanii care doresc să intre în grupuri mari în comuniune cu Sfântul Scaun.
Găzduiţi de comunitatea monastică şi ecumenică de la Bose, Italia, cele 17 minţi ecumenice sunt dedicate unui ţel final care “trebuie să rămână acelaşi”, a declarat co-preşedintele catolic al ARCIC (Comisia Internaţională Anglicano-Catolică). “Biserica Catolică şi Comuniunea Anglicană sunt angajate să lucreze şi să se roage pentru unitatea deplină şi vizibilă a Bisericii şi ARCIC contribuie în acest sens”, a spus Arhiepiscopul Bernard Longley de Birmingham, Anglia. Prelatul a admis că “actualul climat, de la ARCIC III, este foarte diferit de la cel din timpul ARCIC I sau ARCIC II. […] Desigur, trebuie să facem faţă unor obstacole ce fac şi mai dificilă călătoria.” Membrii comisiei vor sta Bose pentru zece zile, răspunzând mandatului dat de Papa Benedict al XVI-lea şi Arhiepiscopul anglican Rowan Williams, la întâlnirea lor din noiembrie 2009.
ARCIC I a avut loc în 1966, ca răspuns la Conciliul Vatican II, respectiv al vizitei Arhiepiscopul Michael Ramsey de Canterbury la Papa Paul al VI-lea. Anul acesta, a explicat Arhiepiscopul Longley, grupul va discuta despre “natura Bisericii, aşa cum este ea înţeleasă de anglicani şi de catolici”, şi despre “modul în care Biserica formulează învăţătura oficială, în special privitor la problemele morale”. “Această fază ARCIC va recunoaşte impactul acţiunilor provinciilor anglicane care au ridicat problema naturii comuniunii în Biserică. Sperăm că ARCIC III îşi va aduce contribuţia la rezolvarea unor problemele ce par de netratat astăzi.” Din cei 17, patru sunt femei: două catolice şi două anglicane
Istorie Evanghelica 