Arhive categorie: Educație

Recomandări editoriale (6) – Pr. Daniel Benga, Metodologia cercetării științifice în teologia istorică

De Marius Silvesan pe 12/08/2013 | 1 comentariu

Daniel Benga, Metodologia cercetarii științifice în teologia istorică

Pe coperta 4 stau scrise următoarele: „Aceasta lucrare de metodologie încearcă să descrie, într-un mod sistematic, principalele norme și principii după care ar trebui sa se desfășoare cercetarea științifică în teologie. Deși se limitează la prezentarea criteriilor de cercetare în cadrul teologiei istorice, principiile enunțate pot fi utilizate cu succes atât în cadrul celorlalte discipline teologice, cât și în sfera științelor umaniste.

Normele metodice devin azi cu atât mai utile, cu cât trăim într-o lume aflată într-o rapidă schimbare și evoluție științifică și tehnologică, în care teologia este provocată din ce în ce mai des sper a-și prezenta punctul de vedere. Numai asimilarea și actualizarea creatoare a cunoștințelor dobândite în cadrul studiului teologiei vor permite tinerelor generații de teologi să-și facă vocea auzită în contextul lumii moderne.”

Părintele Daniel Benga a mai publicat în anul 2003 la Editura Sofia lucrarea Mari reformatori luterani și Biserica Ortodoxă. Contribuții la tipologia relațiilor luterano-ortoxe din secolul al XVI -lea.

Publicat în: Cărţi, Educație, Istoria Bisericii, Istorie, Ortodocși, Teologie | Etichetat: Pr. Daniel Benga, Pr. Daniel Benga - Metodologia cercetării științifice în teologia istorică, recomandări editoriale

Maxima zilei – 20 iulie 2013

De Marius Silvesan pe 20/07/2013 | Lasă un comentariu

A citi fără să gândești este ca și cum ai mânca fără să digeri

Edmund Burke

Publicat în: Cultură, Cărţi, Educație, Maxima zilei, Maxime și cugetări | Etichetat: Edmund Burke

Programul Simpozionului internaţional de la Făgăraş – Sâmbăta de Sus, ediţia a VIII-a, „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social”, 4-7 iulie 2013

De Marius Silvesan pe 05/07/2013 | 1 comentariu

În perioada 4-7 iulie mă aflu la un Simpozion Internațional având ca temă generală „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social”. În cadrul acestui eveniment am o comunicare referitoare la impactul schimbărilor legislative în plan religios cu titlul Impactul schimbărilor legislative asupra Bisericilor Creștine Baptiste din România în perioada comunistă. Comunicarea va fi prezentată sâmbătă, 6 iulie 2013, în cadrul Secțiunii II IMPACTUL STALINIZĂRII ȘI DESTALINIZĂRII ASUPRA BISERICILOR ȘI CREDINCIOȘILOR.

Simpozionului internaţional de la Făgăraş – Sâmbăta de Sus „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social”4-7 iulie 2013

Mai jos găsiți programul simpozionului preluat de pe blogul lui Cosmin Budeancă, unul din organizatorii acestui eveniment.

Joi, 4 Iulie 2013

– Sosirea participanţilor

Cazarea participanţilor la Hotelul Academiei „Brâncoveanu”, Sâmbăta de Sus

19.00 Cina –

Vineri, 5 Iulie 2013

8.30 – Micul dejun

Aula Academiei „Brâncoveanu”, Sâmbăta de Sus

9.30 – 10.00 Deschiderea oficială a simpozionului „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social”

– Cuvânt de salut din partea organizatorilor: Cercet. dr. Cosmin BUDEANCĂ (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc), Prof. Florentin OLTEANU (Memorialul Rezistenţei Anticomuniste Ţara Făgăraşului)

– Cuvânt de salut Octav BJOZA (Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România)

– Cuvânt de salut din partea autorităţilor locale

– Prezentare de carte: Destine individuale și colective în comunism, Polirom, 2013 (Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu);Remembrance in time, I-II, Transilvania University Press of Brașov, 2012 (Elena Helerea)

Aula Academiei „Brâncoveanu”, Sâmbăta de Sus

STALINIZARE ȘI DESTALINIZARE. EVOLUȚII INSTITUȚIONALE ȘI IMPACT SOCIAL

10.00 – 11.00 Comunicări

Moderatori: Comandor dr. Olimpiu-Manuel GLODARENCO, Cercet. dr. Cosmin BUDEANCĂ

– Ion CIUPEA, Florentin OLTEANU (Fundația Culturală „Negru Vodă”, Făgăraș, Memorialul Rezistenței Anticomuniste „Țara Făgărașului”) – File din rezistenţa anticomunistă făgărăşeană: Satul Ileni

– Drd. Vadim GUZUN (Ministerul Afacerilor Externe al României) –Rusia stalinistă împotriva Rusiei ţărăneşti: perspectivă diplomatică europeană (1928-1930)

– Prof. dr. Gabriela OTESCU-BICA (Teregova) – Interferenţe instituţionale în mediul rural reflectate în mărturiile orale din zona Banatului montan (1940-1970)

– Cercet. Leontin NEGRU (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii) – Germanii basarabeni – o comunitate sacrificată

11.00 – 11.15 Pauză

11.15- 13.30 Comunicări

– Conf. univ. dr. Sorin RADU, drd. Alexandru NICOLAESCU (Facultatea de Științe Socio-Umane, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu) – Procesul de verificare a membrilor şi „reorganizarea” Frontului Plugarilor în anii 1947-1953

– Asist. univ. dr. Cornel MICU (Facultatea de Comunicare și Relații Internaționale, Universitatea „Danubius”, Galați) –Redefinirea strategiei regimului comunist din România faţă de colectivizarea agriculturii (1953-1956)

– Cercet. dr. Sanda BORȘA (Institutul de Istorie „George Bariț”, Cluj-Napoca) – Un episod al „transformării socialiste”: colectivizarea agriculturii în Raionul Bistrița (1950-1962)

– Comandor dr. Olimpiu-Manuel GLODARENCO (Muzeul Național Militar, București), căpitan comandor Marius ROHART (Muzeul Marinei Române, Constanța), dr. Florin C. STAN (Muzeul Marinei Române, Constanța) – Aspecte din istoria marinei militare române în anii ’50-’60

– Prof. univ. dr. Ion ZAINEA (Facultatea de Istorie Geografie şi Relaţii Internaţionale, Universitatea din Oradea) – Direcţia Generală pentru Presă și Tipărituri / Comitetul pentru Presă şi Tipărituri – instituţia de cenzură/pază a regimului comunist (1949-1977)

13.30 – Masa de prânz

15.00 – 17.00 Comunicări

Moderatori: Dr. Iuliu CRĂCANĂ, Prof. Florentin Olteanu

– Lect. univ. dr. Ilarion ȚIU (Facultatea de Științe Politice, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”) – Legislația presei din anii ’70, o tentativă de restalinizare a mass-media?

– Asist. univ. dr. Cezar STANCIU (Facultatea de Științe Umaniste, Universitatea „Valahia”, Târgovişte) – Reconstrucţia diplomaţiei româneşti în contextul destalinizării

– Dr. Iuliu CRĂCANĂ (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii) – Stalinizarea şi destalinizarea justiţiei în România comunistă

– Lect. univ. dr. Mihai CROITOR (Facultatea de Istorie și Filozofie, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca) – „Planul Valev” și impactul acestuia asupra relațiilor româno-sovietice

17.00-17.15 Pauză

17.15- 19.00 Comunicări

– Cercet. dr. Manuela MARIN (Universitatea de Vest Timişoara) –Modernizarea socialistă şi cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu

– Cercet. drd. Nicolae VIDENIE (Institutul Român de Istorie Recentă) – Moartea dictatorului sovietic Iosif Visarionovici Djugasvili/Stalin reflectată în presa exilului românesc postbelic (1945-1989)

– Drd. Nicoleta ȘERBAN (Facultatea de Istorie, Universitatea București) – Momentul înlăturării monumentului lui I.V. Stalin din București (1956)

19.00 – Cina

Sâmbătă, 6 Iulie 2013

8.00 – Micul dejun

Secțiunea I

STALINIZARE ȘI DESTALINIZARE. EVOLUȚII INSTITUȚIONALE ȘI IMPACT SOCIAL

9.00 – 11.00 Comunicări

Moderatori: Cercet. Robert FÜRTÖS, Asist. drd. arh. Vlad MITRIC-CIUPE

– Asist. cercet. dr. George NEAGOE (Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”, Academia Română, Bucureşti; Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti) – Scriitor şi propagandist: George Călinescu şi optimismul „destalinizării”

– Asist. drd. arh. Vlad MITRIC-CIUPE (Facultatea de Arhitectură, Universitatea „Spiru Haret”, București) – Arhitecţii români şi detenţia politică 1944-1964. Prezentare generală şi studiu de caz: Arh. Mucichescu Nicolae

– Cercet. Robert FÜRTÖS (Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, Sighetu Marmației) – Ioan Hudiţă în documentele Securităţii

– Cercet. Constantin VASILESCU (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc), Cercet. Alin MUREŞAN (Centrul de Studii în Istorie Contemporană) – Ascensiune şi declin în cadrul aparatului de Securitate. Studiu de caz: Maiorul Aurel Ceia

– Cercet. drd. Dumitru LĂCĂTUȘU (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc) – Prăbuşirea unui lider stalinist: Alexandru Drăghici

11.00 – 11.15 Pauză

11.15 – 13.30 Comunicări

– Cercet. drd. Cristina ROMAN (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc) – Procesul lui Lucrețiu Pătrășcanu. Un paradox al timidei destinderi de după martie 1953

– Dr. Ion RÎŞNOVEANU (Muzeul Marinei Române, Constanța) –Reabilitarea unui nevinovat: Comandorul (r) Constantin Pogonat

– Cercet. dr. Miodrag MILIN (Institutul de Studii Bănățene, Academia Română – Filiala Timişoara), Dr. Andrei MILIN (Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara) – Stalinism, post-stalinism şi evoluţii mai recente în democraţia minoritarilor sârbi din România

– Conf. univ. dr. Ludmila ROTARI (Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti) – Efectele politicii staliniste de creare a unor noi naţiuni – moldovenii din Ucraina

– Lect. univ. dr. Ilie GHERHEȘ (Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” Arad, Filiala Baia-Mare) – Aspecte ale stalinizării României. Studiu de caz: regimul lui Ivan Odoviciuc în Maramureș (20 ianuarie – 9 aprilie 1945)

13.30 – Masa de prânz

Secțiunea II

IMPACTUL STALINIZĂRII ȘI DESTALINIZĂRII ASUPRA BISERICILOR ȘI CREDINCIOȘILOR

Sala „Sinodicon”

9.00 – 11.00 Comunicări

Moderatori: Drd. JANOSI Csongor, Cercet. dr. Ion XENOFONTOV

– Conf. univ. dr. Gabriel MOISA (Facultatea de Istorie Geografie şi Relaţii Internaţionale, Universitatea din Oradea) – Impactul stalinizării asupra Bisericii Ortodoxe Române: Cazul preoţilor Ioan Crişan şi Florian Rațiu (judeţul Arad)

– Drd. Claudiu CĂLIN (Episcopia Romano-Catolică de Timişoara) –Desființarea abuzivă a Diecezei Romano-Catolice de Timișoara de către autoritățile comuniste în anul 1948

– Dr. Sergiu SOICA (Comloșu Mare) – Desfiinţarea unei Instituţii. Studiu de caz: Episcopia Greco-Catolică de Oradea

– Cercet. Alina URS (Centrul de Studii în Istorie Contemporană, București) – Un pas spre comunizare. Eliminarea educaţiei religioase din şcolile publice

– Cercet. Constantin PETRE (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc) – Detenţia politică a femeilor pe motive religioase. Cazul Martorilor lui Iehova (1948-1964)

– Dr. Marius SILVEȘAN (Institutul Teologic Baptist, București) –Impactul schimbărilor legislative asupra Bisericilor Creștine Baptiste din România în perioada comunistă

11.00 – 11.15 Pauză

11.15- 13.30 Comunicări

– Drd. JANOSI Csongor (Facultatea de Teologie Reformată, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca) – Colaborarea româno-maghiară la nivelul Ministerelor de Interne și a organelor de securitate pe probleme ecleziastice reformate la sfârșitul anilor 1950 și începutul anilor ’60

– Cercet. BANDI István (Arhiva Istorica a Serviciilor Secrete din Ungaria – ÁBTL) – Încercarea de destructurare a Bisericii Romano-Catolice – un pas în procesul comunizării Ungariei postbelice

– Cercet. VÖRÖS Géza (Arhiva Istorica a Serviciilor Secrete din Ungaria – ÁBTL) – Posibilitatea exercitării libere a credinței în țările de democrație populară. Studiu de caz: Ungaria

– Dr. Romeo CEMÎRTAN (Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a Moldovei, Chişinău) – Persecutarea clericilor şi a comunităţilor religioase din R.S.S. Moldova de către statul sovietic (1945-1962)

– Cercet. dr. Ion XENOFONTOV (Institutul de Studii Enciclopedice al Academiei de Științe a Moldovei) – Activitatea împuterniciților în problemele bisericii ortodoxe de pe lângă Consiliul de Miniştri al URSS pentru R.S.S. Moldovenească (1944-1965)

– Cercet. dr. Liliana CONDRATICOVA (Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei, Chișinău, Republica Moldova) – Politica autorităților sovietice față de inventarul liturgic (1944-1960)

– Cercet. Manole BRIHUNEȚ (Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Chișinău, Republica Moldova) – Calvarul bisericii Sfântul Nicolae din satul Mileștii Mici în perioada sovietică: de la lăcaș de cult la muzeul ținutului natal

13.30 – Masa de prânz

MEMORIA REGIMURILOR COMUNISTE ȘI VALORIFICAREA MUZEALĂ A ISTORIEI ACESTORA

Aula Academiei „Brâncoveanu”

15.00 – 17.00 Comunicări

Moderatori: Dr. Claudia-Florentina DOBRE, Drd. Ruxandra Iuliana PETRINCA

– Drd. Ruxandra Iuliana PETRINCA (Facultatea de Istorie și Studii Clasice, Universitatea „McGill”, Montréal, Canada) – La jumătatea distanței dintre memorie și istorie. Memorialistica Gulagului ca gen literar

– Dr. Claudia-Florentina DOBRE (Fundația Culturală „Memoria”, București), Dr. Valeriu ANTONOVICI (Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București) – Bărăgan Stories: Memories from the Romanian Siberia*

– Prof. Mihaela-Cristina GHERHEȘ (Baia Mare) – Impactul stalinizării în România. Studiu de caz: copilăria „mea” la bloc

– Cercet. dr. Viorica OLARU-CEMÂRTAN (Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a Moldovei, Chişinău) – Cunoaşterea trecutului comunist prin intermediul mijloacelor moderne, interactive

– Cercet. dr. Cosmin BUDEANCĂ (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc) – Demersuri instituționale de memorializare a comunismului românesc

17.00 – 17.15 Pauză

17.15 – 19.00 Comunicări

– Dr. Claudia Florentina DOBRE (Fundația Culturală „Memoria”, București) – Comunismul muzeificat: o abordare comparativă a muzeelor din România, Bulgaria, Ungaria şi Republica Cehă

– Asist. dr. Izabela SKORZYNSKA (Facultate de Istorie, Universitatea „Adam Mickiewicz”, Poznań, Polonia), Dr. Anna Maria WACHOWIAK (Szczecin, Poland) – Museification of Communism as an Element of Practices in the Process of Creating Regional and National Identity in Poland. A Few Cases Studies

– Asist. univ. Jernej Letnar ČERNIČ (Școala Guvernamentală și de Studii Europene, Kranj, Slovenia) – Consolidating Transitional Justice through constructing memorials in Slovenia

– Magistrat Renato PODBERSIČ (Centrul de Studii pentru Reconciliere Natională, Ljubljana, Slovenia) – Huda Jama – How to museally present the mass killing site in St. Barbara pit

– Cercet. avocat Boštjan KOLARIČ (Centrul de Studii pentru Reconciliere Natională, Ljubljana, Slovenia) – An Example of a Modern Approach. The Spomenik (Monument) Project in Slovenia

18.45 – 19.00 – Concluziile Simpozionului

19.00 – Cina

Duminică, 7 Iulie 2013

8.30 – Plecarea participanţilor

9.30-11.30 Vizită la Fundaţia „Negru Vodă” şi la Cetatea din Făgăraş – Memorialul Rezistenţei Anticomuniste Ţara Făgăraşului.

Publicat în: Anunţuri, Baptişti, Comunism, Conferinte, Cultură, Educație, Istoria Bisericii, Istorie, Libertate religioasă, Persecuţie, Postcomunism, Religie, Simpozioane | Etichetat: Cosmin Budeancă, legislație, Simpozionului Internaţional de la Făgăraş - Sâmbăta de Sus, Simpozionului internaţional de la Făgăraş - Sâmbăta de Sus „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social”4-7 iulie 2013

Call for papers: conferința „Arhivele comunismului între discurs şi realitate”, Bucureşti, 23 august 2013

De Marius Silvesan pe 27/06/2013 | 1 comentariu

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează în data de 23 august 2013, la sediul IICCMER, conferinţa „Arhivele comunismului între discurs şi realitate”.

„Arestarea” memoriei şi controlul ei a fost o caracteristică esenţială a statelor comuniste. În acest scop, regimurile totalitare instalate după 1945 în Europa de Est au limitat constant accesul la arhive şi documente, prezentând versiuni alterate, distorsionate şi propagandistice ale trecutului şi prezentului. Uneori, aceste practici au fost continuate după 1989 şi de succesoarele statelor comuniste, cum este şi cazul României. Mai bine de un deceniu după căderea regimului comunist, accesul la arhivele PCR a fost permis câtorva apropiaţi ai puterii politice, în mod netransparent, partizan și cu rezultate nesatisfăcătoare pentru cercetarea istorică. Înfiinţarea unor instituţii de studiere a memoriei comunismului în statele extotalitare a readus în discuţie statutul acestor documente, permiţând accesul la documente şi altor categorii de cercetători. Şi totuşi, la șapte ani după condamnarea în Parlamentul României a regimului comunist din România, arhivele comunismului sunt încă „semi-închise”.

Accesul total şi fără limitări este astăzi imposibil. Restricţionările sunt impuse de o serie de instituţii ori persoane cu prerogative decizionale. Limitarea accesului la documentele comunismului este realizată şi printr-o serie de proceduri administrative care impun cercetătorilor studierea doar a anumitor documente sau restrângerea ariilor de interes ştiinţific la anumite perioade ale regimului comunist.

Până în prezent, cele mai multe dintre dezbaterile privind accesul la documentele perioadei comuniste au fost organizate şi coordonate de deţinătorii acestor arhive. Organizatorii au insistat asupra „succeselor” din ultimii ani, fără a asuma și restricţiile ori piedicile întâmpinate de cercetători.

Conferinţa organizată de IICCMER are drept scop susținerea publică a unei dezbateri la care să participe în primul rând cei interesaţi de statutul acestor documente şi regimurile care permit consultarea lor. Evenimentul se adresează cu precădere cercetătorilor, doctoranzilor şi masteranzilor, precum și altor categorii de public care s-au confruntat în activitatea desfășurată cu dificultăți în ceea ce priveşte accesul la documentele produse în timpul regimului comunismului.
Astfel, problema arhivelor comunismului şi regimul ei după 1989 va fi discutată şi dezbătută în cadrul unei conferinţe organizate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în data de 23 august 2013. Dezbaterile vor urmări chestiuni de interes general și particular în problema accesului la arhive:

1. Regimul actual de acces la arhivele comunismului;

2. Arhivele regionale ale comunismului;

3. Interzicerea accesului la arhivele comunismului: studii de caz;

4. Arhivele comunismului: cazuri controversate.

Conferinţa „Arhivele comunismului între discurs şi realitate” se adresează în primul rândul cercetătorilor şi istoricilor, categorii care militează pentru deschiderea totală a acestor arhive şi instituirea unui acces neîngrădit la documentele create de structurile statului comunist.

Cei interesaţi sunt rugaţi să trimită un abstract de maxim 300 de cuvinte până cel târziu la 21 iulie 2013, pe adresa de email arhivelecomunismului@iiccmer.ro.

Comunicarea rezultatelor selecției se va face în scris, până în data de 5 august 2013.

Pe durata conferinței, IICCMER va suporta cheltuielile cu cazarea, masa și transportul participanților.

Pentru orice informaţie, contactaţi organizatorii la adresa de email: arhivelecomunismului@iiccmer.ro.

http://cosmin-budeanca.blogspot.ro/2013/06/call-for-papers-conferinta-arhivele.html

Publicat în: Anunţuri, Comunism, Conferinte, Educație, Istorie, Postcomunism | Etichetat: Cosmin Budeancă, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER)

Necesitatea unei istorii obiective a Bisericii Baptiste

De Marius Silvesan pe 25/06/2013 | 2 comentarii

Mi s-au părut interesante unele dintre ideile care apar în articolul de mai jos.

Referitor la întrebările pe care le-am primit legate de inițiativă lui George Modoran de a publica o istorie „sincera” a bisericii Adventiste în perioada comunista, precizez doar ca nu cunosc detalii. Câțiva ani în urma i-am propus lui George o colaborare care sa includă mai multi cercetători adventiști la CNSAS iar rezultatul sa fie inclus într-o carte cu autor multiplu. Nu am primit nici un feedback legat de aceasta propunere, asa ca am considerat proiectul ca neprezentând interes. Ideea era ca puncte de vedere eventual diferite sa apară în paralel în așa fel încât cititorul sa poată avea un spectru larg de informație (și eventual interpretare) și sa poată concluziona singur. Nu pun la îndoiala sinceritatea lui George, însă pentru un istoric profesionist nu exista istorie sincera sau nesincera ci doar cu un grad mai mic sau mai mare de subiectivitate. Nu exista istorie 100% obiectivă. Pentru ca asta ar însemnă sa cunoști intențiile din spatele gesturilor și acțiunilor oamenilor. Cine pretinde ca ar putea reda acest context cu „sinceritate” se așează într-o poziție ingrata, pierzându-și credibilitatea. Ghiocel Fitzai a publicat o variantă de istorie adventistă cu câțiva ani în urma. Apariția anunțatei istorii „sincere” înseamna ca varianta lui Ghiocel Fitzai a fost o istorie nesincera? Ceea ce ma intriga, însă, este solicitarea de păreri cu privire la o astfel de „sinceritate” în contextul solicitării ca lucrarea sa fie tipărita sub auspiciile bisericii la editura Viata și Sănătate. În afara unei dorințe de publicitate, și eventual a unei presiuni asupra comitetului Uniunii pentru a ceda cererii „maselor”, solicitarea mi se pare neavenită. Istoria se scrie. Iar istoricul va fi judecat de istorie. Restul este deșertăciune.

http://remembering7.wordpress.com/2013/06/22/istoria-sincera/

Ideile care mi-au atras atenția sunt următoarele:

1. mai multi cercetători adventiști la CNSAS iar rezultatul sa fie inclus într-o carte cu autor multiplu. Ideea era ca puncte de vedere eventual diferite sa apară în paralel în asa fel încât cititorul sa poată avea un spectru larg de informație (și eventual interpretare) și sa poată concluziona singur.

2. pentru un istoric profesionist nu există istorie sinceră sau nesinceră ci doar cu un grad mai mic sau mai mare de subiectivitate. (nu pot fi în totalitate de acord cu aceasta afirmație pentru ca o istorie cu un grad mare de subiectivitate este din capul locului una „nesinceră” ).

Autorul articolului de mai sus a avut amabilitatea să mă lămurească asupra acestui aspect, și deși îl regăsiți în comentarii, m-am gândit că ar fi oportun să-l introduc și aici:

Marius, sa-ți explic de ce un grad mai mare de subiectivitate nu înseamnă automat lipsa de sinceritate. Lipsa documentelor sau acces doar parțial la ele poate duce la subiectivitate, în ciuda intențiilor lăudabile și sincere. Dacă istoria se scrie pe baza declarațiilor martorilor, implicit gradul de subiectivitate este mai mare. Bineînțeles ca nu exclud posibilitatea unor intenții mai putin oneste, dar nu suntem în măsura sa ne pronunțam legat de intențiile oamenilor, pana la proba contrarie. Obiectivul nostru nu sunt procesele de intenție . . .

Prin urmare, subiectivitatea nu este legată întotdeauna în mod direct de lipsa de sinceritate, fiind consecința unui complex de factori.

3. Nu exista istorie 100% obiectivă. Pentru că asta ar însemna să cunoști intențiile din spatele gesturilor și acțiunilor oamenilor.

4. Istoria se scrie. Iar istoricul va fi judecat de istorie.

Părerea mea este că și în Biserica Baptistă ar trebui să existe un grup de cercetători care să elucideze aspectele plăcute sau mai putin plăcute ale istoriei recente (comuniste și postcomuniste) sau a celei putin mai îndepărtate (perioada interbelică și anii 40). Ar fi interesantă o carte cu puncte de vedere diferite asupra unor subiecte în care autorii să-și argumenteze științific punctele de vedere, să le explice și să se bazeze pe documente dacă acestea există (documente pe care să le prezinte cu scopul de a informa, elucida anumite aspecte și nu cu cel de răzbunare personala sau pentru a arăta că o tabăra este mai tare decât alta).

Un caz pe care l-am întâlnit recent în cercetările mele și are o legătură cu acest subiect se referă la un pastor baptist din zona de sud/sud-est a României despre care un document din anul 1971 menționa: „Numitul S este informatorul nostru cu numele conspirativ „FLORESCU PETRE”, pastor al bisericii baptiste din …………, județul …………

Publicat în: Adventişti, Baptişti, Educație, Evanghelici, Istoria Bisericii, Istorie, Politică, Postcomunism, Puncte de vedere | Etichetat: cercetare, remembering7

Alexandru Filip Popovici, Revolta împotriva neputinței și Evanghelia

De Marius Silvesan pe 21/06/2013 | 1 comentariu

Revolta împotriva neputinței se manifestă prin aducerea sinelui înaintea tuturor lucrurilor. Aceasta se întâmplă deoarece „românii sunt nestatornici, impulsivi, brutali”, „sunt recunoscători pentru binele ce li se face, dar și foarte răzbunători când sunt jigniți” dar mai ales, „ei nu se supun decât propriei nevoi de a reacționa imediat”. Atunci când apare această raportare la sine, atunci omul este cel mai liber și totuși cel mai legat. Atunci este cel mai puternic și totuși cel mai slab. Atunci mândria lui țipă tot mai tare și totuși se aude încet. Istoria are un anumit grad de recurență, prin urmare, nu mai avem nevoie de demonstrații empirice. Ce a fost va mai fi. Faptele observate astăzi în societate își strigă propria demonstrație. Poporul român, cel descris de alții deunăzi, este același astăzi.

Atunci când „celălalt există doar ca sursă pentru hrănirea puterii” asistăm indirect la o relativizare a valorilor tradiționale. Lucrul aceste se întâmplă deoarece omului contemporan nu îi mai place tradiționalismul. Omul contemporan este rupt de trecut. Pentru el semnificația este dată de ceea ce nici nu a ajuns încă să fie – viitorul – potențialitatea. Omul contemporan este mereu omul viitorului, pentru că atunci când „trăiești raportându-te la infinit nu te poți compara cu nimeni”, iar faptul acesta conferă controlul asupra neputinței. Revolta împotriva neputinței naște ironie. Ironie întrucât neputința regăsită în sine este proiectată celorlalți, iar „celălalt există doar ca sursă pentru hrănirea puterii sale”.

Cum integrăm Evanghelia în contextul acesta? În modul cel mai simplu. Cuvântul ne spune că „Fiul omului a venit să caute și să mântuiască ce era pierdut”. În acest „ce era pierdut” suntem noi. Omul contemporan își poate da cu ușurință seama că s-a pierdut. Că nu vrea s-o recunoască – în aceasta stă revolta împotriva neputinței sale, iar tocmai în această pierzanie a sa intervine Evanghelia. Drama omului modern este drama lui Toma. Pentru câteva momente Toma se pierde – „dacă nu voi vedea în mâinile Lui semnul cuielor și dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor și dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede” (Ioan 20:25). Pe cât de categoric ne răsună în minte atunci când citim declarația sa, pe atât de liniștit sună invitația Domnului Isus: „adu-ți degetul încoace și uită-te la mâinile Mele și adu-ți mâna și pune-o în coasta Mea; și nu fi necredincios, ci credincios.” Cuvintele solicită acțiune. Poporul nostru s-a pierdut în declarații; a pierdut acțiunea de a fi creștin. Homo religiosus a căzut în desuetudine. El caută semne în Cel ce stă înaintea sa, dar nu-L vede pe Cel ce stă în fața sa. Când trăiești „după legea firii mai mult decât după religie”, firea devine o religie în sine și nu mai vezi nimic.

După cum spunea Noica, „fiindcă nu s-a interesat de teologie, secolul nouăsprezece nu s-a preocupat de om; fiindcă se preocupă de omul concret, secolul douăzeci revine la teologie”. Locul acesta privilegiat se explică prin faptul că, spre deosebire de alte științe, teologia nu explică pe om de jos în sus sau din afară înlăuntru „ci de sus în jos, de la decăderea dintr-o stare superioară, și dinăuntru în afară”. Această descriere a omului îl explică și îl desfășoară în toată plinătatea lui. Tocmai de aici să plecăm. Noi, în vestirea Evangheliei, nu intrăm în competiție cu celelalte științe și nici cu spiritul vremii. Știința nu și-a găsit încă o metodă validată „dinăuntru – în afară”. Noi, în vestirea Evangheliei, credem că fiecare om are o nevoie… Și care-i nevoia cea mai aprigă? Să văd în mâinile Lui semnul cuielor, să pun degetul meu în semnul cuielor și mâna mea în coasta Lui. Cu alte cuvinte, omul vrea să-L vadă pe Dumnezeu. În fond, toate nevoile se subordonează acesteia. Și pentru că „paradigma” noastră este de sus în jos, noi trebuie să-i învățăm pe oameni că ridicarea din decădere înseamnă apropiere de Dumnezeu. „Apropiați-vă de Dumnezeu și El se va apropia de voi” (Iacov 4:8), iată acțiunea pierdută în timp a omului contemporan. Mereu în istorie, în diferite domenii, s-au propus, atunci când împrejurările o cereau, reîntoarceri la sursele de inspirație originare. Când au văzut că s-a instaurat un oarecare tradiționalism sec, s-au reîntors la trecut, pesemne că l-au găsit valoros. În creștinism atunci când se constată o criză, unii se gândesc înspre viitor. Cum să dispară (criza, bineînțeles) și să nu mai apară? Ce să mai aducem nou? De unde să luăm și să mai adăugăm? Cum să ne integrăm în modernitate?

Revin la pierderea noastră. Noi ne-am pierdut de două ori. Eram pierduți, ce-i drept, și apoi ne-am pierdut de trecut. Integrarea Evangheliei se va face prin reconsiderarea ei. Evanghelia nu este nici tradiție, nici cultură. Ea este trăire. Omul contemporan are nevoie de Cuvânt, chiar dacă nu vrea s-o recunoască. Dar nu orice fel de Cuvânt, ci Cuvântul trăit…apoi Toma își isprăvește necredința…

Autorul precizează următoarele despre acest articol:

L-am redactat urmând câteva descrieri despre români așa cum apar în cartea Firea romanilor de Daniel Barbu. Am renunțat la stilul academic dar am adăugat între ghilimele descrierile respective.

Alexandru Filip Popovici este masterand anul I în Psihodiagnoză,
Psihoterapie Experienţială Unificatoare (PEU) și student al
Facultății de Teologie Baptistă Pastorală din cadrul
Institutului Teologic Baptist din București

Vă recomandăm să citiți și

ALEXANDRU FILIP POPOVICI, IERI DESPRE… ASTĂZI

Atunci când te-ai născut, ai cunoscut pentru prima oară ceea ce se numește timp. Nu, nu chiar așa, dintr-o dată. Pe măsură ce sărbătoreai propria-ți victorie asupra acestuia, an de an, la o dată bine precizată în calendar, ai remarcat, nu știu cum sau în ce fel, că ceea ce sărbătoreai de fapt nu era propria ta […]

ALEXANDRU FILIP POPOVICI, DIALECTICA TRĂIRII

Adesea viața ni se înfățișează sub forma unei scene. Nu știm câți spectatori avem, dar știm că totul începe atunci când se ridică cortina și totul se termină atunci când cortina se lasă. Mai mult, cei care joacă bine au parte de aplauze, și-au cucerit publicul, iar cei care aplaudă vor avea impresia că n-au […]

Publicat în: Creștinism, Cultură, Cărţi, Educație, Evanghelici, Istorie, Meditația zilei, Puncte de vedere, Reflecții creștine, Religie | Etichetat: Alexandru Filip Popovici

Bisericile Creștine Baptiste din Romania 1948-1965, recenzie în Analele Universității din Craiova 1/2013

De Marius Silvesan pe 17/06/2013 | Lasă un comentariu

Anale Istorie Craiova 1-2013

În cadrul Analelor Universității din Craiova, seria Istorie, Bogdan Emanuel Răduț, istoric și autor al unor cărți privind istoria evanghelicilor în comunism, a publicat o recenzie a cărții mele, Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență, 1948-1965, recenzie pe care o public și eu mai jos preluată de pe blogul autorului http://emyradut.blogspot.ro/2013/06/marius-silvesan-baptiste-christian.html.

Bisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965 - copertă față

Marius Silveşan, The Baptiste Christian Churches from Romania among persecution, accommodation and resistance (1948-1965), Cetatea de Scaun Publishing Press, Târgovişte, 2012, 410 pages.

We have been witnessing lately new historiographical ,memorial issues and, why not, some of them even journalistic about the evangelical believers in the Romanian communist regime, although they are better known under the name of evangelicals. The weak, but promising start of a new generation of historians gives us the hope that over the coming years to point out, at least by and large, which was their status and role in the post-communist Romania.

Starting from PhD thesis sustained in 2010 at the University of Bucharest coordinated by Professor Dinu C.Giurescu, the work of the historian Marius Silveşan leads us into the Baptist community during the years of Romanian stalinism. These were probably the most troubled years of communism in our country, a fact that arises from some realities face at that time:the crowded prisons with political, and religious prisoners and the mass deportations. The years 1948-1965 were also characterized by multiple national transformations: collectivization, five year plans , nationalization and there’s no doubt that these changes affected the communities and the Baptist believers.

Still from the title it is clearly that the volume involves three approaches: persecution accommodation and resistance. The Baptist churches had been recognized as a legal cult since 1944. But, between the public discourse and reality there was a big difference. Marius Silveşan sought to emphasise this difference, proving bringing proofs in order to sustain the idea of persecution. The slogans according to which there was religious freedom are in total contrast with the historical realities of that period. The regulations, assignations, dismissals, the investigations, assassinations- to list only a few of them- were realities faced by the Baptist believers and others like them, although the legal denominations had religious rights recognised by the Constitution, and the Decree no. 177 ( 1948).

Starting from the sources of the archives, most of them revolutionary, dr. Marius Silveşan has carried out a summary of great necessity for both the Baptist believers as well as for other evangelical denominations and historians interested in this period..

The complexity of the book is apparent both in the contents, as well as its bibliography, a fact that proves the professionalism with which it was approached..

The volume is structured in several sections with different approaches. Chapter I –„Social, political, institutional and legislative changes in the first decades of communism in Romania”, „Social, political, institutional and legislative changes in the first decades of communism in Romania”, introduces the reader into the social, political and cultural life of the period.

When we refer to the religious life, we have in mind the Constitution that guaranteed religious freedom, at least de jure. In Chapter II – „Baptist Christian Churches and the dynamics of the religious life between the years 1948-1965”, – the author shows us who are the Baptist believers, as well as their dynamics. Following the history line until 1856 when the first Baptists were recorded in Romania, Silveşan emphasizes their development over time, until the end ‘ of 1980s. In this section, any reader can get acquainted with the internal mechanisms of the Baptist denomination. Chapter III – „The Baptist pastors – A life dedicated to ministry?” – is a collection of five portraits preceded by a historical approach on the rules of the entitlement to preach at that time. Chapter IV – „The Theological Education”,- presents the institution that prepared the Baptist pastors for ministry, in this case the Baptist Theological Institute in Bucharest. In that period some Baptist pastors (such as Alexa Popovici and Ioan Bunaciu) completed their theological studies at other theological centers such as the Othodox Theological Seminary from Bucharest or the Protestant Theological Seminary from Cluj-Napoca. In Chapter V – „The harmony between religious denominations –a factor of popular democracy”, -we find the relationships of the Baptist denomination with the Romanian Orthodox Church and other Evangelical denominations (in 1950 the state united all Evangelical denominations in the Federation of Evangelical Denominations from The Popular Republic of Romania; this federation included the following denominations: Baptist Church, Adventist Church, Pentecostal Church , Evangelical Church)and similar churches from abroad (the external relations were carefully monitored and governed by authorities). Chapters VI –„The Baptist churches between persecution and accomodation”, – and VII – „The response of the Christian Baptist churches to the constraints of the state. Actions of questioning and response” – defines the idea of oscillation of the Baptist leaders between accommodation and resistance. The biographies, portraits, personal histories that the author emphasizes with their lights and shadows, are very interesting and presented in an authentic style on the principle sine Ira et studio. Some of the Baptist leaders had to endure persecution for their beliefs, while others made compromises. From the actions of questioning of the oppressive system that limited the freedom of faith proclaimed by the Constitution, we can mention various reports of the pastors , illegal baptisms, the founding of the Committee for the Defense of Religious Freedom and of Conscience (A. L. R. C. ), and so on. It is important to mention the fact that these actions did not register only between the years 1948-1965, but also during the Socialist regime and, in particular, in the years ’70 and ’80. The impressive work of dr. Silveşan ends with conclusions and opinions of some key figures from the Baptist community and not only. The bibliography is followed by 10 annexes with documents and photos, as well as an index meant to help the reader in finding the information he looks for.

I do not intend to end my paper without presenting a few opinions of some well-known historians, as they are presented in the book. The introduction is written by PhD Ecaterina Lung (University of Bucharest), who emphasises that „It must be stated from the beginning that the book is about a denominational history, written by a member of the Baptist community, but at the same time, it should be stressed that it is a history written with scientific objectivity and in compliance with all the requirements of professional ethics. The insight that Marius Silveșan can have into the subject allows him to understand better the phenomena and to explain them to those less familiar with these. At the same time, the status of historian, acquired at the University of Bucharest, helps him to overcome easily the fact that he is a member of the Baptist denomination and „do his job” correctly and well-balanced. PhD Adrian Cioroianu (University of Bucharest): „The main merit of work consists, I believe, in the theme itself: there’s no doubt that the history of this religious minority from Romania is one of the chapters of national history which must be known and investigated better, in the context of the religious life in the first two decades of Communist Regime”. PhD Alexandru Neagoe (The West University of Timişoara):”The purpose of the thesis is to establish the historical truth about the relationship between the communist State and the Baptist churches as it can be reconstituted by means of an attentive analysis of genuine documents [ … ] and the scarce bibliography available in books and magazines”. PhD Cristian Barta (Babeş-Bolyai University, Cluj Napoca ): „The subject treated by Mr. Marius Silveşan is of high interest and completes with professionalism the stage of the research in the relationships between the state and Christian churches in Romania in the first two decades from the issuing of the Law on religious denominations by the communist regime (1948). Academist Dinu C. Giurescu, the scientific counsellor of the doctoral thesis that represents the starting point of the present work states that: „an orderly exposure follows the plan of a work designed to present and analyze a theme which had not been the studied before, in this case the Baptist church between the years 1948-1965.”

Even though the book is addressed to a certain public that is acquainted with this subject, we appreciate the historical magnitude and complexity of the volume and its framing in the Romanian historiography on the relationships between the state and churches during the Communist regime. Baptist churches have always militated in favor of religious freedom, faith and conscience, and also for the separation between church and state. These principles made them to endure courageously the post-communist years of oppression, an on the other hand, to oppose the State’s interference in the internal affairs of the Church.

I congratulate PhD Marius Silveşan, hoping that the issuing of this work will bring clarity in the relationships between the Romanian communist state and Romanian Evangelical churches, and the Baptist church in particular.

In conclusion PhD Otniel Ioan Bunaciu, the president of the The Baptist Union of Romania considers that „the work of Mr. Marius Silvesan represents an important contribution in the research and understanding of a complex past. The author uses a balanced historical approach of the events from the post-communist period and in consequence, this work avoids the subjectivity of personal interpretations, by trying to clarify and to lead the reader to a better understanding of a past that has left its mark on the religious life of the Baptists from Romania up to the present. „

Bogdan Emanuel Răduţ

Publicat în: Baptişti, Cultură, Cărţi, Educație, Evanghelici, Istoria Bisericii, Istorie, Religie | Etichetat: Analele Universității din Craiova, Bogdan Emanuel Răduț, emyradut.blogspot.ro, recenzie

Facultatea de Teologie Baptistă din București are pagină de facebook

De Marius Silvesan pe 17/06/2013 | Lasă un comentariu

Facultatea de Teologie Baptistă din cadrul Universității din București are pagină de Facebook.

Cei interesați o pot accesa la adresa de mai jos.

https://www.facebook.com/FacultateaDeTeologieBaptista

Publicat în: Anunţuri, Baptişti, Educație, Mass-media, Teologie | Etichetat: Facebook, facebook.com/FacultateaDeTeologieBaptista, Facultatea de Teologie Baptistă Universitatea București

Dezbaterile CSIC – Biserica Ortodoxă Română sub comunism

De Marius Silvesan pe 08/06/2013 | Lasă un comentariu

CSIC Biserica Ortodoxă Romînă sub comunism

Centrul de Studii în Istorie Contemporană

Care erau opţiunile ierarhiei Bisericii Ortodoxe Române în gestionarea relaţiei cu statul după 1945?
Cum a colaborat şi cum a rezistat Biserica sub regimul comunist ateu?

La aceste întrebări vor căută să răspundă invitaţii celei de-a doua întâlniri din seria Dezbaterilor CSIC: Adrian Nicolae Petcu (cercetător CNSAS), prof. univ. dr. Radu Carp (Facultatea de Ştiinţe Politice) şi pr. prof. univ. dr. Adrian Gabor (Facultatea de Teologie). Cu participarea extraordinară a pr. prof. Nicolae Bordaşiu, fost deţinut politic. Moderatorul dezbaterii va fi, şi de această dată, filosoful Sorin Lavric.

Scopul principal al Dezbaterilor CSIC îl reprezintă readucerea în discuţia publică a unor subiecte controversate, care modelează societatea contemporană, precum şi prezentarea unor puncte de vedere diferite asupra lor, într-o atmosferă echilibrată, argumentată şi de bun simţ. Întâlnirea va porni de la o prezentare generală a temei supuse dezbaterii, urmând a continua pe câteva direcţii sugerate de către organizatori şi moderator.

Evenimentul va avea loc marţi, 11 iunie, începând cu ora 18.00, la Biblioteca Naţională a României (Bd Unirii nr. 22), sala Mircea Eliade.

Proiectul se desfăşoară cu sprijinul Fundaţiei Konrad Adenauer România şi al Grupului Filos. Recomandat de Radio Guerrilla.

Intrarea publicului este liberă.

Publicat în: Anunţuri, Educație, Istoria Bisericii, Istorie, Ortodocși, Puncte de vedere, Religie | Etichetat: Adrian Gabor, Adrian Nicolae Petcu, Biserica Ortodoxă Română, CSIC - Centrul de Studii în Istorie Contemporană, Dezbaterile CSIC, Nicolae Bordaşiu, Radu Carp, Sorin Lavric

Separation of Church and State: Prager University

De Marius Silvesan pe 03/06/2013 | Lasă un comentariu

„The Separation of Church and State.” Probably no phrase has had more impact on American history in the last fifty years than this one. Where did it come from? Who coined it? And, what does it mean? Distinguished law professor, John Eastman, has some surprising answers.

Într-adevăr, subiectul relației Biserică-Stat este unul important care merită atenția nu numai a specialiștilor, ci a creștinilor practicanți în general. Prin această afirmație am în vedere direcția în care a fost dusă ideea separării bisericii de stat în SUA și consecințele ei. Aceste aspecte le veți descoperii, conștientiza urmărind prelegerea profesorului John Eastman.

Relația biserică-stat în România (comunistă) este un subiect pe care l-am abordat și eu în cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență 1948-1965, însă din altă perspectivă, una adaptată mediului politic românesc al acelor vremuri. Totuși, după cum știți această idee a separării bisericii de stat a stârnit vii dezbateri în mediul evanghelic românesc încă din anii comunismului. Personal militez pentru o separare a bisericii de stat (deși la modul concret aceasta există într-o mai mică măsură decât afirmăm unii dintre noi) înțelegând prin aceasta dreptul de a-mi practica religia și de a alege în ce măsură mă voi implica sau nu la nivel instituțional într-o relație cu statul.

Nu îmi propun aici să arăt mijloacele prin care statul controlează legal activitatea bisericii ci am dorit doar să evidențiez că biserica are un rol în societate, acela de a fi sare și lumină.