Arhive categorie: Istorie

File de istorie: 1908-2008 Biserica Baptistă Sfânta Treime Deva atunci și acum


Încă de la începutul secolului XX, Dumnezeu şi-a ales un grup de credincioşi care de-a lungul anilor au dus vestea Evangheliei pe aceste meleaguri.

Între anii 1908-1941 credincioşii baptişti din Deva şi-au desfăşurat serviciile cultice în diferite spaţii puse la dispoziţie de credincioşi sau spaţii închiriate în scopuri de închinare şi vestire a Evangheliei Domnului Isus Cristos.

Localul bisericii de pe Str. Petru Rareş

Cea mai stabilă adresă a fost cea de pe str. Titu Maiorescu Nr. 10 unde, între anii 1920-1941, a fost amenajată o sală pentru serviciile de cult. Deşi numărul de credincioşi din acea vreme nu era mare, au hotărât să construiască o casă de rugăciune, privind cu îndrăzneală spre generaţiile ce vor urma să se întoarcă la mântuire.

Pornind cu această viziune au construit clădirea de pestr. Petru Rareş, unde credincioşii s-au adunat până în anul 1996. Încă din anii ’80 clădirea, devenind neîncăpătoare, fraţii doreau să o extindă sau să construiască încă una nouă. Datorită sistemului politic din acele vremuri acest lucru nu a fost posibil în Deva.

Balconul vechiBalconul vechi

Totuşi, dând dovadă de multă iniţiativă şi inovare, au fost făcute unele modificări interioare, astfel, prin extinderea balconului a crescut mult numărul locurilor în sala principală şi la cor.

Prin bunăvoinţa Domnului, în anul 1990 a fost posibilă construirea unui nou locaş de închinare, iar în anul 1991 a început construcţia acestuia. Şi de această dată viziunea credincioşilor a fost să se construiască un locaş de închinare mai încăpător, cu multe dotări şi săli pentru diverse slujiri şi activităţi. În perioada construcţiei, la executarea lucrărilor pe lângă firmele de specialitate şi-au adus aportul şi membrii bisericii. Cu ajutorul Domnului, această clădire a fost inaugurată în anul 1996.

Astăzi clădirea are în total 42 de încăperi:

Sala mare construită în formă de amfiteatru
  • Sala mare de închinare este construită în forma de amfiteatru dispusă pe mai multe niveluri, având o capacitate de 1500 locuri pe scaune, iar la unele evenimente găzduind până la 2000 de persoane.
  • Sala polivalentă de la demisol cu o capacitate de până la 280 locuri, poate fi divers compartimentată. Aici se pot organiza diverse întâlniri, repetiţii, activităţi sportive, săli de grădiniţă şi şcoală duminicală. Se poate servi masa la diferite ocazii, se pot organiza nunţi. Sala polivalentă dispune săli pentru şcoală duminicală şi grădiniţă şi de un spaţiu special amenajat unde se poate pregăti mâncarea, se poate găti pentru diverse evenimente şi pentru cantina socială.
  • În spatele balcoanelor sunt amenajate săli pentru diferite slujiri: cateheza, cursuri, repetiţii şi încăperi destinate depozitării materialelor(magazii).
  • Corpul administrativ are 5 niveluri unde sunt amplasate săli pentru grădiniţă, şcoală duminicală, birouri şi un apartament.
Sala principală

Sala principală are un sistem de încălzire în pardoseală, iar corpul administrativ un sistem clasic cu radiatoare, agentul termic fiind preluat de la termocentrala Mintia prin punctul termic propriu.

Sunt asigurate şi celelalte utilităţi: energie electrică, comunicaţii, apă, canalizare, gaze naturale. (…)

Terenul aferent clădirii (5020 m²) este în proprietatea bisericii, acesta fiind amenajat cu spaţii verzi, loc de joacă pentru copii, parcare auto, anexa cu atelier de tâmplărie şi magazii.

Casa de rugăciune din 1908 a fost demult demolată, locul unde a început trezirea spirituală nu mai există nici el, generaţia primilor creştini baptişti care au experimentat trăirea în sfinţenie au plecat la Domnul; lucrurile făcute de mâini omeneşti au trecut, însă credinţa cea zidit-o Dumnezeu nu numai că a rămas, dar s-a şi extins în Deva şi împrejurimi.

Au trecut mai bine de o sută de ani de atunci, multe lucruri s-au schimbat, însă credincioşia Domnului faţă de noi a rămas aceeaşi:

„Lăudaţi pe Domnul, toate neamurile, lăudaţi-L, toate popoarele!
Căci mare este bunătatea Lui faţă de noi, şi credincioşia Lui ţine în veci. Lăudaţi pe Domnul!”

Psalmul 117

Sursa: http://www.devabaptist.ro/departamente.administrativ/

Vă recomandăm să citiții și:

File de istorie: 1908-2008 Un secol de mărturie baptistă în Deva (video)

File de istorie: 1908-2008 Un secol de mărturie baptistă în Deva (video)


 

Biserica Baptistă Sfânta Treime Deva (devabaptist.ro)

Biserica Baptistă Sfânta Treime Deva (devabaptist.ro)

 

Protestanți, neoprotestanți, evanghelici? Ce sunt baptiștii?


Un material mai vechi pe care l-am găsit în draft și am considerat că merită publicat. 

Emanuel Răduț a lansat pe blogul său o dezbatere legată de identitatea evanghelicilor din România, respectiv a Creștinilor după Evanghelie prin întrebarea Protestanți sau neoprotestanți? Cine sunt Creștinii după Evanghelie? Fiind la curent cu preocupările sale pe care a avut amabilitatea să mi le împărtășească am lăsat un comentariu la articolul său.

Cred că termenul neoprotestant este mai vechi în uzanța românilor decât perioada comunistă. Nu am acum la îndemână documentele pe care le-am văzut dar din câte îmi aduc aminte am întâlnit acest termen, cu referire la baptiști, și în perioada interbelică. Referitor la uzanța acestui termen în limba română există mai multe opinii care converg către idea că acest termen provine din mediul religios (ortodox) și a fost „împrumutat” de către politicieni. Prin această etichetare se dorea și realizarea unei separații între direcțiile principale ale creștinismului și mă leg aici de întrebarea pe care Emanuel a pus-o acestui articol. Ce suntem ei? Protestanți sau altceva? și au considerat că nu sunt protestanți sau ca să reformulez protestanți mai noi și atunci li s-a spus neoprotestanți. Pe de altă parte nu sunt de acord cu formulă că toate confesiunile „evanghelice” ar fi protestante fiindcă deja avem diferențieri majore din punct de vedere doctrinar. Să luăm spre exemplu cazul Bisericii Adventiste care este o confesiune nouă apărută în secolul XIX și în a cărei doctrină se evidențiază caracteristica perioadei moderne și contemporane, respectiv accentul pe sfârșitul lumii. Prin această afirmație nu vreau să spun că în perioada Reformei Protestante din secolul XVI nu au existat preocupări în direcția asta, dar preocuparea lor majoră era mântuirea și trăirea unei vieți de sfințenie nu sfârșitul lumii.
Pe de altă parte din discuțiile pe care le-am avut cu diferite persoane pe această temă am înțeles că termenul „neoprotestant” se regăsește doar în spațiul Europei de Est cu acest înțeles pentru că în Occident termenul are alte valențe trimițând la un neo protestantism, la o teologie liberală. Posibil și spun asta pentru că nu am argumente și este mai mult o presupoziție a mea ca istoric, ca eticheta de neoprotestant să fi fost folosită și în disputa pe tărâm religios în spațiul românesc din dorința bisericilor istorice, referire în acest caz la BOR de a demonstra că baptiștii spre exemplu care sunt cei mai vechi dintre denominațiunile evanghelice nu au vechime istorică. De fapt presupoziția mea a plecat de la un comentariu pe site-ul istorieevanghelica.ro, comentariu căruia i-am răspuns printr-un articol separat: Este permisă persecuția baptiștilor (evanghelicilor) pe motiv că nu au vechime istorică?

Istoria Bisericii Baptiste din Dej – Jubileu 100 de ani


Pliantul de prezentare al evenimentului

*

Material semnalat de către pastorul Bisericii Baptiste Nr. 1 Emanuel din Dej, Costel Ghioancă

http://dejulevanghelic.wordpress.com/2012/09/10/istoria-bisericii-baptiste-din-dej-jubileu-100-de-ani/

“Evanghelia a fost propovăduită în Dej în jurul anului 1910. […] Din anul 1912, grupul de credincioși s-au adunat cu regularitate la închinare. […]

Cum autoritățile comuniste au refuzat să aprobe construirea unui nou locaș de închinare, credincioșii au demolat vechea clădire în anul 1970, ridicând una nouă, corespunzătoare necesităților bisericii. Pe data de 21 noiembrie 1970, chiar după inaugurare, autoritățile au demolat clădirea cu ajutorul pușcăriașilor. […]

După îndelungi tratative duse cu autoritățile comuniste, pe data de 12 decembrie 1973. credincioșii au primit autorizația de reconstruire a bisericii pe același demisol, căruia i-au adăugat un antreu în fațăm iar în spate o sală pentru baptister, ajungând chiar la proporții mai mari decât cea anterioară.

Lucrările de reconstruire au demarat în data de 17 ianuarie 1974; credincioșii din satele din jur au ajutat prin muncă voluntară, iar bisericile din țară au trimis bani prin intermediul Uniunii Baptiste, astfel că, în decurs de câteva luni, clădirea a ajuns în stadiul final.” (p. 204-205)

Istori bisericilor baptiste din România – Ioan Bunaciu, Editura Făclia, Oradea, 2006, 691 p.

Articole relaționate

Jubileu la Biserica Baptistă Emanuel din Dej (1912-2012)

Denisa Bodeanu (ed.), Neoprotestanţii din Transilvania în timpul regimului comunist. Studiu de caz: Baptiştii din judeţul Cluj. Mărturii şi documente. Volumul II, Argonaut, 2012


Denisa Bodeanu (cas Budeancă) este doctor în istorie la Cluj și cercetătoare la CNSAS. Volumele de față au fost realizate ca urmare a interviurilor realizate de autoare pe parcursul unei perioade mai mari de timp după reguli de istorie orală. Pe lângă sursele de istorie orală autoarea a mai folosit documente, în principal din Arhiva CNSAS precum si o serie de cărți, studii și articole de specialitate.

Mai jos aveți o prezentare a volumului I si al volumului II

„În anul 2007 a apărut la Editura „Argonaut” din Cluj-Napoca primul volum al cărţii „Neoprotestanţii din Transilvania în timpul regimului comunist. Studiu de caz: Baptiştii din judeţul Cluj” ce cuprindea: un studiu introductiv consistent în care era analizată situaţia Bisericii Baptiste din România şi a credincioşilor acesteia în perioada comunistă, 14 interviuri realizate cu baptişti din judeţul Cluj şi 15 documente din arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Volumul era rezultatul unor ample cercetări de teren desfăşurate de Denisa Bodeanu în judeţul Cluj şi al unor investigaţii minuţioase întreprinse în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii din Bucureşti.

CUPRINS vol. I

Cuvânt înainte…………………………………………………………………………………….7
Studiu introductiv………………………………………………………………………….11
Achim Ioan…………………………………………………………………………………31
Bojan Dragomir……………………………………………………………………………..38
Căpuşan Mircea……………………………………………………………………………..46
Cherecheş Vasile……………………………………………………………………………51
Dan Ioan Alexandru………………………………………………………………………….64
Faur Avram…………………………………………………………………………………75
Faur Malidia……………………………………………………………………………….83
Huşanu Mihai……………………………………………………………………………….98
Lazăr Victor………………………………………………………………………………116
Lehene Ioan……………………………………………………………………………….146
Mânzat Ioan……………………………………………………………………………….160
Mocan Liviu……………………………………………………………………………….171
Marhao Liviu………………………………………………………………………………176
Rusu Ioan…………………………………………………………………………………181
Rusu Nicolae………………………………………………………………………………184
Sidea Vasile………………………………………………………………………………188
Anexe……………………………………………………………………………………….
Indice de nume………………………………………………………………………………
Indice de locuri………………………………………………………………………………

După 5 ani, cu sprijinul generos al aceleiaşi edituri a apărut şi al doilea volum, ce cuprinde un număr de 12 interviuri realizate cu 3 pastori şi 9 credincioşi baptişti din judeţul Cluj şi 20 de documente selectate din fondurile „Documentar” şi „Informativ” din arhiva CNSAS.

Şi acest volum, la fel ca şi cel precedent, se adresează atât specialiştilor interesaţi de istoria evanghelicilor din România cât şi publicului larg.

Volumul poate fi comandat la Editura Argonaut (editura_argonaut@yahoo.com).

Pentru cei interesaţi redau mai jos cuprinsul volumului.

Cuvânt înainte ……………………………………………………7

Listă de abrevieri……………………………………………….. 9

Mărturii ………………………………………………………… 11

Nicolae Antonie ………………………………………………….. 13

Maria Bărbătei ………………………………………………….. 26

Anica Bocaniciu………………………………………………….. 35

Silvia Căpuşan …………………………………………………… 43

Liviu Cioflică …………………………………………………….. 56

Verginia Dan…………………………………………………….. 64

Lidia Dan………………………………………………………… 73

Avram Faur ……………………………………………………… 86

Liviu Marhao …………………………………………………… 104

Gabriel Pruneanu ……………………………………………….. 122

Ioan Rusu……………………………………………………….. 136

Vasile Tămaş……………………………………………………. 147

Documente ……………………………………………………. 163

Index general………………………………………………….. 237”

http://cosmin-budeanca.blogspot.de

Jubileu la Biserica Baptistă Emanuel din Dej (1912-2012)


 Duminică, 9 septembrie 2012, va avea loc celebrarea a 100 de ani de existență a Bisericii Creștine Baptiste Emanuel din orașul Dej.

Call for Proposals – Conferinţa naţională „Politică şi societate în «epoca Ceauşescu»” (Bucureşti, 13-14 noiembrie 2012)


Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc organizează, în perioada 13-14 noiembrie 2012, conferinţa cu titlul  „Politică şi societate în epoca Ceauşescu”.
Sunt vizate cu precădere teme privind:
 
– Schimbări politice şi sociale în România după martie 1965
 
– Structuri de partid şi de stat în perioada 1965-1989
 
– Cultură şi intelectuali
 
– Represiunea şi colaborările cu regimul comunist
 
– Metodologii de cercetare a perioadei 1965-1989
 
Cei interesaţi sunt rugaţi să trimită până la data de 15 octombrie 2012: titlul comunicării, numele şi prenumele, apartenenţa instituţională şi rezumatul lucrării la adresaveronica.nanu@yahoo.com. Rezumatele nu trebuie să depăşească 400 de cuvinte (Times New Roman, 12 p, 1,5 rânduri). Propunerea va fi însoţită de un scurt curriculum vitae. Rezultatul selecţiei va fi anunţat până la data de 22 octombrie 2012.
Lucrările conferinţei se vor desfăşura în limba română. Prezentările trebuie să se încadreze în maxim 20 de minute.
Cheltuielile de transport, cazare şi masă ale participanţilor vor fi asigurate de organizatori. De asemenea, materialele conferinţei sunt oferite de organizatori.
Lucrările prezentate în cadrul conferinţei vor fi incluse într-un volum publicat la o editură prestigioasă din România.

Neagu Djuvara la Librăria Café Kretzulescu


Librăria Cafe Kretzulescu (Calea Victoriei nr. 45) vă așteaptă la „Joia Lingurițelor” pe 6 septembrie, la 7 seara, la o întâlnire cu Neagu Djuvara despre „Amintiri din pribegie”.
Gustăm împreună din celebrul caviar d’aubergines a la Djuvara, pregătit jupânește „La Copac”.
Toate amintirile primesc autograf.

http://www.radioromaniacultural.ro/ via http://cosmin-budeanca.blogspot.ro

Neagu Djuvara, Amintiri din pribegie

Neagu Djuvara, Amintiri din pribegie

“Și fiindca veni vorba de zarzavaturile lui Saley, aflati ca-l invatasem sa faca salata de vinete ca la noi. Ca, sa stiti, sunt maestru la salata de vinete: stau un ceas in soare si in vant pana prinde bine focul cu lemne, ma afuma ca o sunca, de-mi plang ochii doua zile, dar jarul e taman cum trebuie sub gratarul unde insir vinetele. Stau langa ele si le invart la vreme pana se fac negre si moi si incep sa picure in foc. Apoi, imi ard degetele cojindu-le. Dupa care le toc pe scandura cu toporasul de lemn. Apoi, invartesc un ceas in strachina varsand ulei (nemirositor) pana se face spuma argintie. Bineinteles, sare si piper dupa dorinta, ceapa taiata marunt intr-o farfurie alaturata (alta usturatura la ochi). Salata de vinete ca a mea nu gasesti nici la Capsa!”

 Neagu Djuvara din „Amintiri din pribegie”.

http://www.orasulm.eu/evenimente

Jimmy Carter despre Nicolae Ceaușescu


Marele conducător Nicolae Ceauşescu a îndurat multe în trecut, a fost închis, torturat, dar datorită curajului şi a încrederii sale în viitorul tării a înfăptuit realizări majore.
Jimmy Carter 12 aprilie 1978

http://ceausescunicolae.wordpress.com/

Expoziție MNaR: Mitul Național. Contribuția artelor la definirea identității românești (1830-1930)


În perioada 13 septembrie 2012 – 13 februarie 2012 Muzeul Național de Artă al României inaugurează o expoziție de excepție despre modul în care artele au contribuit la definirea identității românești și la crearea mitului național.

Curatori: Monica Enache și Valentina Iancu în colaborare cu Lucian Boia.
Documentare: Alexandru Davidian, Teodora Dinu

Atunci când vorbim de mituri și mitologii Lucian Boia este un specialist și poate de aceea consider util să dau o definiție a națiunii fiindcă tot se vorbește aici de mitul național. În cartea Istoriile mele. Eugen Stancu în dialog cu Lucian Boia, Humanitas, București 2012, p. 129, Lucian Boia menționează că „ceea ce caracterizează o națiune e faptul că nu e fragmentară și că are o conștiință de sine.” Acestea sunt în opinia reputatului istoric cele două trăsături fundamentale ale națiunii. Înțelegem astfel mai bine modul în care arta a contribuit la această nivelare și crearea unei conștiințe de sine a românilor.

http://www.facebook.com/pages/National Museum of Art of Romania