Sărbătoarea Paștelui în atenția organelor de partid (2012)
În anul 2012 am publicat un articol succint în cadrul căruia vorbeam despre faptul că sărbătoarea Paștelui a intrat în atenția organelor de partid. După 12 ani, în 2024, am revenit asupra subiectului în cadrul unei emisiuni radiofonice realizată de o distinsă doamnă a radioului evanghelic. Cu acest prilej am conturat cadrul religios al perioadei și am adus elemente de noutate prin prisma documentelor de arhivă.
Iată ce scriam după publicarea articolului în Revista Creștinul Azi, al cărei redactor șef la momentul respectiv era Ruben Ologeanu, cel care m-a provocat să scriu despre acest subiect.
Articolul de față reprezintă o incursiune succintă în problema religiei. Specific, documentul la care fac referire tratează problema stabilirii repausului legal pentru Sărbătoarea Pascală.
Articolul Sărbătoarea Paștelui în atenția organelor de Partid a fost publicat în Revista Creștinul Azi, Nr. 2/2012 , pp. 16-17.
Erată: Nota 6 are legătură cu nota 3 și ar fi trebuit să arate așa: ANIC, Fond CC al P.C.R., Cancelarie, Dosar 165/1950, ff. 51-52
*
Cross One Radio: Ce Biblie citim? Află răspunsul de la Emanuel Conțac
Dana Mercioniu în dialog cu Emanuel Conțac despre ce fel de Biblie citim.
Emanuel Conțac, care este biblist şi profesor de limba greacă, coordonatorul echipei de revizuire a Bibliei Dumitru Cornilescu (EDCR), vorbește despre ce reprezintă Biblia, cum ne putem raporta la ea ca şi creștini. De asemenea, Conțac vorbeste şi despre prințesa Ralu Callimachi, interesul acesteia în direcția traducerii Bibliei, despre Dumitru Cornilescu, Societatea Biblică Britanică, precum şi despre procesul revizuirii Bibliei ediția Dumitru Cornilescu. Aşadar, EDCR de la deziderat la realitate.
Ziua Reformei – 31 octombrie 2024
Ziua Reformei se sărbătorește pe data de 31 Octombrie a fiecărui an în amintirea Reformei religioase declanșată efectiv prin acțiunea lui Martin Luther din anul 1517.

Sursa foto – Gratest Century of Reformation)
La 31 octombrie 1517 Martin Luther, călugăr augustinian și profesor de teologie la Universitatea din Wittenberg, Germania, afișează (bate în cuie) pe ușa bisericii castelului din Wittenberg o invitație la dezbatere care va deveni cuniscută sub nunele Cele 95 de Teze. Acesteau erau scrise în latină, care era limba administrativă a Bisericii Romano Catolice, și reprezentau o invitație la dezbatere privind doctrina și practica despre indulgențe.
Acest moment a fost considerat ulterior ca fiind cel care a declanșat Reforma protestantă, deși aceasta nu a început și nici nu s-a terminat atunci.
Deși inițial intenția lui nu era aceea de a ieși din Biserica Catolică, ci de a reforma anumite practici, precum vânzarea de indulgențe, s-a ajuns la o separare și apariția celei de-a treia ramuri a religiei creștine, protestantismul. Evident că implicațiile sunt mult mai profunde, dar scopul este acela de a menționa importanta acestei zile.
În acest context au apărut și bisericile protestante Luterană, Calvină (Reformată), Anglicană. Alături de acest prim val protestant, de tradiția luterană, la începutul secolului XVI apare și „tradiția baptistă”, respectiv formarea Bisericii Baptiste.
În amintirea acelor evenimente și a rolului pe care l-au avut în dezvoltarea societății, ziua de 31 octombrie este celebrată ca Ziua Reformei.

Doctrina protestantă are la bază cinci principii fundamentale denumite cele 5 sola:
1. Sola Scriptura = numai Scriptura
2. Solus Christus = numai Cristos/ Hristos
3. Sola gratia = numai harul
4. Sola fidae = numai credința
5. Soli Deo gloria = numai lui Dumnezeu slavă sau toată gloria lui Dumnezeu.
Iată o prezentare a acestui eveniment:
31 octombrie este sărbătoare națională în Slovenia (de vreme ce Reforma a contribuit profund la dezvoltarea ei culturală, deși slovenii sunt în principal romano-catolici) și în următoarele state germane: Brandenburg, Macklenburg-Pomerania Inferioară, Saxonia, Saxonia-Anhalt și Thuringia. Din 2008, este și sărbătoare națională în Chile.
În 31 Octombrie 1517, Martin Luther a afișat o propunere pe ușa bisericii în Wittenberg, Germania pentru a dezbate doctrina și practica indulgențelor. Această propunere este numită frecvent ca Cele 95 de Teze, pe care el le-a înfipt pe ușile bisericii castelului. Acest gest însă nu a fost un act de sfidare sau provocare cum se crede uneori. De vreme ce biserica din castel era expusă traficului principal din Wittenberg, ușa bisericii funcționa ca și afișier public și, în consecință, era locul pentru afișat anunțuri importante. De asemenea, Tezele erau scrise în Latină, limba folosită de biserică, și nu în limba națională. Chiar și așa, evenimentul a stîrnit controversă între Luther și cei de partea Papei în privința multor practici și doctrine. Cînd Luther și susținătorii lui au fost excomunicați în 1520, s-a format Lutheranismul. Aceasta avea să deschidă ulterior calea către formarea tradițiilor Reformate și Anabaptiste.
În cadrul Bisericii Lutherane, Ziua Reformei este considerată o sărbătoare mai neînsemnată, iar denumirea oficială este Festivalul Reformei. Pînă în secolul XX, cele mai multe biserici Lutherane sărbătoreau Ziua Reformei în 31 Octombrie, indiferent de ziua săptămînii în care se întîmpla să fie. Astăzi, cele mai multe biserici Lutherane au modificat data festivalului, astfel încît să fie în Duminica (numită Duminica Reformei) în sau înainte de 31 Octombrie și au mutat Ziua Tuturor Sfinților în Duminica din sau după 1 Noiembrie.
Culoarea liturgică a zilei este roșul, care reprezintă pe Duhul Sfînt și pe martirii Bisericii Creștine. Imnul lui Luther, Cetate tare-i Dumnezeu este cîntat în mod tradițional în această zi. În mod obișnuit, lutheranii stau în picioare în timpul imnului, în memoria folosirii imnului în războaiele religioase ale secolului al XVI-lea. De asemenea, este tradiție ca în unele școli Lutherane, copiii sa aibă scenete cu Ziua Reformei sau spectacole în care să joace scene din viața lui Martin Luther. Faptul că Ziua Reformei coincide cu Halloween ar putea să nu fie pură coincidență. Halloween, fiind ajunul Zilei Tuturor Sfinților, ar fi putut fi o zi excelentă pentru Luther ca să-și afișeze cele 95 de Teze împotriva indulgențelor, de vreme ce biserica din castel avea să fie deschisă în Ziua Tuturor Sfinților tocmai pentru ca oamenii să vadă o mare colecție de moaște. Vederea acestor moaște ar fi promis o micșorare a timpului petrecut în en purgatoriu similar cu cel al cumpărarii unei indulgențe. Luther a fost perspicace în alegerea zilei de 31 Octombrie pentru afișarea Tezelor sale.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ziua_Reformei
În timp ce Luther era preocupat de modul în care Dumnezeu îl mântuie pe om se confruntă cu problema vânzării indulgențelor, „concept datând încă din secolul al XII-lea, când creștinii bogați au fost scutiți de penitențe pentru păcatele lor dacă acceptau să contribuie cu bani la Cruciade. (…)
Luther era pornit împotriva practicilor unui om pe nume Johann Tetzel, care avea responsabilitatea de a vinde cât mai multe indulgențe în numele prințului Albert de Brandenburg. Prințul, chiar dacă avea doar 23 de ani, a fost episcop de Magdeburg, episcop de Halberstadt și arhiepiscop de Mainz, toate acestea în același timp – o situație neobișnuită, pentru care a trebuit să plătească însemnate sume papei. A convenit cu papa ca o parte din veniturile provenite din vânzarea indulgențelor lui Tetzel să fie considerate “taxele episcopale” ale lui Albert.
Întreaga situaţie ţinea în mod clar de corupţie, de aceea Luther a hotărât că este timpul pentru o dezbatere academică în primul rând pe marginea întrebării dacă este înțelept să se vândă indulgențe. “Voi face o gaură în toba lui”, a spus el când a auzit de Tetzel și a alcătuit o listă de 95 de teze în care ataca indulgențele, teze pe care spera să le discute și cu alți academicieni. De Ziua Tuturor Sufletelor, în 1517, Luther a țintuit lista pe ușa bisericii castelului din Wittenberg care era folosită și ca un fel de avizier al comunității.”
Jonathan Hill, Istoria gândirii creştine, Editura Casa Cărţii, Oradea, 2007, pp. 187-188.
Menționez cu acest prilej și o lucrare apărută în perioada comunistă care își menține actualitatea este Renașterea și Reforma scrisă de Andrei Oțetea.
Pentru cei interesați de subiect menționez o serie de lucrări generale sau particulare pe acest subiect, apărute la Editura Casa Cărții din Oradea.
Roland H. Bainton, Luther – omul și reformatorul : o biografie, Editura Casa Cărții, Oradea
Tim Dowley, Atlas istoric al Reformei, Editura Casa Cărții, Oradea
Timothy George, Teologia reformatorilor, Editura Casa Cărții, Oradea
Erwin Lutzer, Reforma și întoarcerea la Evanghelie. Un model pentru Biserica de azi, Editura Casa Cărții, Oradea

Ca urmare a semnalării făcută de Alin Cristea menționez și articolul lui Teofil Stanciu intitulat Clasicii Reformei, în limba română, un material util și necesar.
Așadar, rămâne ca Reforma să fie continuată
Baptiștii români și scrierea propriei lor istorii| Marius Silveșan
Pornind de la afirmațiile făcut de Mihai Ciucă în istoria scrisă de el, „Baptiștii din Romania: Pionierii”, în cadrul acestei emisiuni am discutat despre modul în care baptiștii au înțeles și s-au implicat în scrierea propriei lor istorii.
O analiză a scrierilor despre istoria baptiștilor din România a fost realizată în cadrul studiului „Istoriografia Bisericii Baptiste din România în secolul XX” publicat în volumul După 25 de ani : evaluări și reevaluări istoriografice privind
comunismul, coordonat de Cosmin Budeancă și Florentin Olteanu, Editura Polirom, Iași,
2017, pp. 224-244.
Biblioteca-digitala.ro: Studii de istoria Bisericii, editor Ovidiu Bozgan

Digitalizare: Studii de istoria bisericii
Realizatori: BOZGAN, Ovidiu (editor)
Anul publicației: 2000
Publicată de: Centrul de Istoria Bisericii, Universitatea din București
Contributori: Universitatea din București
Editura: Editura Universității din București
Localitatea: București
ISBN: 973-575-501-7
Tip publicație: carte
Acest volum a fost a fost creat prin decizia Rectorului Universității din București din 8 ianuarie 1998, în baza aprobării acordate de Biroul Senatului Universității. Centrul de Istoria Bisericii reunește un grup de universitari și cercetători care au printre preocupările lor și istoria vieții religioase. Scopul centrului este de a încuraja studiile în acest domeniu, în special pentru epocile modernă și contemporană, dincolo de atașamente confesionale și de militantism religios. Centrul își propune să studieze prin aceste lucrări raporturile dintre stat și biserică precum și raporturile dintre societate și biserică. Investigarea arhivelor religioase, atât a celor create de instituțiile statului cât și a celor create de instituțiile ecleziastice, reprezintă o prioritate pentru membrii centrului. Cercetările centrului urmează să fie publicate în “Buletinul Centrului de Istoria Bisericii”. Dificultățile pentru strângerea studiilor și articolelor reflectă stadiul incipient al istoriei religioase în cadrul istoriografiei românești. Obiectivele centrului nu se limitează doar la stimularea cercetărilor în acest domeniu și la crearea unei noi forme de sociabilitate savantă.
https://biblioteca-digitala.ro/?pub=7464-studii-de-istoria-bisericii













