Mihai Frățilă : Încremeniți în supremațiile noastre am uitat să-l arătăm lumii pe Isus răstignit
Încremeniți în supremațiile noastre am uitat să-l arătăm lumii pe Isus răstignit. Or a-l întâlni pe Isus și a trăi cu El știm bine că nu aduce neapărat cu sine elogii publice, dar cu siguranță provoacă schimbarea perspectivelor și putința de a fi consecvenți binelui și conștiinței sale. Numai așa vom reuși așa să ne protejăm identitatea interioară dacă o vom croi după simțămintele care au fost în Hristos Isus. Fără formalism și fără pretenția de a cere societății indiferente un respect pe care trebuie să-l știm cere mai întâi de la noi înșine.
Mihai Frățilă, episcop greco-catolic de București
(meditație ținută la Calvineum, București, 19 ianuarie 2016 – Octava de rugăciune pentru unitatea creștinilor)
Sursă : e-communio.ro
Partajează asta:
POZE: Dezbatere – Cazul Bodnariu: DE LA EI LA NOI
Poze realizate de Alin Cristea la dezbaterea privind educația copiilor într-o societate seculară.
*
*
*
*
Partajează asta:
Maxima zilei – 8 februarie 2016
Într-o societate murdară păstrează-te curat
Într-o societate păgână răspândește credința adevărată
Într-o societate ipocrită nu părăsi părtășia cu Domnul
Denis Memet (7.02.2016)
Partajează asta:
Un punct de vedere privind dezbaterea „Cazul Bodnariu – de la ei la noi”
Duminică, 31 ianuarie 2016, Biserica Baptistă Adonai din București a organizat o dezbatere privind educația și drepturile copilului în România contemporană.
Au participat la această dezbatere: Dr. Octavian Baban – teolog, Denis – Roxana Gavrilă – jurist, Dr. Alexandru Vlașin – specialist în asistență socială, Dr. Marius Silveșan – istoric. Moderator a fost Dr. Costel Ghioancă – pastorul Bisericii Adonai. În sală au fost în jur de 60-70 de persoane interesate de acest subiect printre aceștia și jurnalistul evanghelic Alin Cristea din Oradea.
Dezbaterea a fost una multifațetată și interesantă prin opiniile exprimate de specialiști în teologie, drept, asistență socială și istorie. Referirile la cazul Bodnariu au fost doar tangențiale.
Octavian Baban, pastor și profesor universitar, a prezentat punctul de vedere al unui teolog. A prezentat punctul de vedere al Bibliei privind educația copiilor. Au fost exprimate cu această ocazie gânduri frumoase și profunde. Concluzia a fost aceea că este nevoie o disciplinare a copiilor (a nu se confunda cu bătaie) realizată cu dragoste și înțelepciune.
În calitate de jurist, Roxana Gavrilă a avut intervenții documentate prin prezentarea legislației românești privitoare la drepturile copiilor, la drepturile și obligațiile părinților. Au fost avute în vedere și sancțiunile pe care le prevede legea în cazul protecției copiilor. Participanții, dar și cei care au urmărit transmisia live realizată de Prodocens Media au putut observa faptul că există similitudini între legislația românească și cea norvegiană privitoare la drepturile copiilor. Evident că există și diferențe, dar dezbaterea nu s-a concentrat pe aceste aspecte. Cert este că și legislația românească are prevederi referitoare la drepturile copiilor, dar nu avem încă pârghiile, instrumentele de aplicare a acestora. Abuzuri au loc și în România fiind nevoie de o mărire a capacității instituționale pentru un răspuns promt și adecvat la astfel de probleme. Legislația există aceasta trebuind respectată și aplicată. Roxana Gavrilă în calitate de jurist a evidențiat faptul că și legislația românească prevede interzicerea pedepsirii copiilor.
Dovezile au venit din diferitele legi, din Constituție sau Codul Penal.
De la cadrul juridic trecem la cel al asistenței sociale, a modului în care efectiv instituțiile cu atribuții în domeniu intervin în cazurile sociale. Dr. Alexandru Vlașin, profesor universitar și specialist în asistență socială, a evidențiat cazuri în care instituțiile abilitate intervin. Acesta a făcut referire și la cazurile în care a lucrat cu copiii străzii, iar unii dintre aceștia i-au spus că nu le arată dragoste. Contrariat a aflat că pentru acei copii proveniți de la case de copii dragostea era percepută prin aplicarea bătăii. Nu ne iubiți pentru că nu ne bateți a fost reproșul pe care aceștia l-au adus. A fost nevoie să le explice că dragostea nu înseamnă bătaie. Un asistent social, cu atât mai mult cu cât are o reală cu Dumnezeu se va dedica muncii sale și va transmite dragostea primită de la Creator și către copii.
Cea de-a patra poziție a fost exprimată de mine în calitate de istoric. Am adus în discuție aspecte legate de educația religioasă în perioada comunistă și modul în care aceasta a fost reglementată de către stat. Am făcut trimitere și la cartea lui Eric Vogelin, Religiile politice pentru că sistemul comunist are caracteristicile unei religii politice. Prin urmare, bătălia nu se mai să doar sub aspect legislativ, sub aspect formal, ci la nivel de mental. O bătălie pentru controlarea minții oamenilor. Am vorbit de un control al educației religioase nu numai la nivelul general al societății, ci și în mod particular în biserici (referire în special la cele evanghelice). Printre întrebările care mi-au fost puse au fost și două care au suscitat un interes mai mare. Prima dintre ele s-a referit la democratie, concret dacă ne putem referi la acest sistem politic în termeni de religie politică. Am răspuns că nu m-am gândit la această asociere, dar într-o anumită măsură putem vorbi, chiar dacă caracteristicile față de comunism sunt diferite.
Cea de-a doua întrebare s-a referit la ciclicitatea istoriei. Ne mai putem confrunta în România cu aspecte din perioada comunistă ? Este posibil, dar acum avem exercițiul democratic, putem protesta, veghea ca astfel de lucruri să nu se mai repete.
Ca un gând final pot spune că dezbaterea a fost interesantă, dar și utilă. Fiecare dintre participanți a căutat să argumenteze cu puncte de vedere din domeniul de autoritate fără a se lansa în acuzații la adresa vreunei persoane sau instituții.
Marius Silveșan
Partajează asta:
Dorin Dobrincu, „Noi nu suntem marxiști, ci creștini”. Actele constitutive ale Comitetului Creștin Român pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință (1978) în Archiva Moldaviae, nr. VII/2015
Cosmin Budeancă semnalează apariția unui nou număr al Revistei Archiva Moldavie, unde Dorin Dobrincu are un articol despre actele constitutive ale Comitetului Creștin Român pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință cunoscut sub acronimul ALRC
Dorin DOBRINCU,
„Noi nu suntem marxiști, ci creștini”. Actele constitutive ale Comitetului Creștin Român pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință (1978)
Sursa: http://cosmin-budeanca.blogspot.ro/2016/02/aparitie-editoriala-archiva-moldaviae.html
Pavel Nicolescu (centruldeistoriesiapologetica.wordpress.com)
Despre Pavel Nicolescu, inițiatorul ALRC, am scris în 2011 următoarele:
Pavel Nicolescu, este una dintre personalitățile de marcă ale evanghelicilor români. Lui i se datorează inițierea ALRC-ului (Comitetul Român Pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință), comitet care milita pentru respectarea drepturilor religioase garantate cetățenilor de către Constituția RSR (1965) precum și de alte legi în vigoare la momentul respectiv printre care și Legea pentru Regimul General al Cultelor Religioase din 1948 care a suferit schimbări minore pe parcursul perioadei comuniste. În cadrul tezei mele de doctorat am dedicat un subcapitol problematicii legislative punând în paralel documentele legislative ale perioadei comuniste. În final am considerat oportun să prezint și diferența dintre realitate și discurs legislativ. Din această perspectivă, documentul ALRC-ului pe care îl găsiți la adresa de mai sus prezintă situația reală a respectării libertății religioase în România la sfârșitul anilor 70 ai secolului XX. Aici intră în discuție încă un element, anume faptul că România a semnat în 1975 Actul final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare internațională de la Helsinki. printre cele zece principii cunoscute sub numele de Decalogul de la Helsinki remarcăm la punctul 7 următoarele: „respectarea dreptului omului și a libertăților fundamentale, inclusiv a libertății de gândire, conștiință, religie sau de convingere.” (PGA, Helsinki, p. 32). Așadar, România s-a angajat în mod explicit să respecte aceste drepturi pe care în fapt a continuat să le încalce. În final dorim să precizăm faptul că din punct de vedere al libertății și securității personale lucrurile arătau cu totul diferit în anii 70-80 fată de anii 50 ai secolului XX.
Partajează asta:
Nu vă apucați la vorbă asupra părerilor îndoielnice ~ Beniamin Faragau
Romani 14:1
Primiţi bine pe cel slab în credinţă şi nu vă apucaţi la vorbă asupra părerilor îndoielnice.
Poate va intrebati, ce fel de indemn este asta de anul nou? Dragii mei, care dintre voi stie ce se va intampla in urmatoarele cinci luni cu vietile noastre? Nimeni, absolut nimeni. Dumnezeu a pus o cortina intre ziua de azi si ziua de maine si nu trebuie sa mergem nici la ghicitori, nici la vrajitori. Toate lucrurile astea sunt interzise in Biblie. Ci, trebuie sa ne atarnam de Dumnezeu, sa umblam cu El prin credinta. Dar, cu siguranta ca si in anul acesta vor fi batalii de dat, lucruri de realizat. Dragii mei, si in anul acesta va fi nevoie de fiecare strop de energie pe care o avem, sa o punem laolalta , sa conjugam puterile noastre pentru a da bataliile care vor sta inaintea noastra.
Sunt foarte multe…
Vezi articolul original 169 de cuvinte mai mult
Partajează asta:
Maxima zilei – 3 februarie 2016
Astăzi, fiecare în tinde să se înstrăineze cât mai mult de cei din preajmă, căutând în sine tot ce-i poate da viața din plin, și, cu toate strădaniile lui,nu numai că nu izbutește să priceapă sensul adevărat al vieții, dar până la urmă ajunge la un fel de sinucidere. În loc să se cunoască pe sine și să deslușească rostul său pe lume,rămâne un izolat.
F. M. Dostoievski, Frății Karamazov, vol. I, p. 517
Partajează asta:
Maxima zilei – 2 februarie 2016
Oamenii nu vor izbuti niciodată nici cu ajutorul științei și nici în numele propriilor interese să împartă fără părtinire avutul și drepturile. Fiecare va socoti că are mai puțin decât i se cuvine și va cârti. Și pizmuindu-l pe vecinul său, va încerca să-i vină de hac.
F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, p. 516
Partajează asta:
Video : Alin Cristea la emisiunea Cuvântul care deschide într-o discuție despre cazul Bodnariu
În seara de 8 ianuarie 2016, de la ora 21, în direct, pe www.lightchanneltv.ro, la emisiunea CUVÂNTUL CARE DESCHIDE s-a discutat despre noutățile cu privire la familia Bodnariu, Barnevernet, în relație cu românii plecați în Norvegia sub genericul ,LĂSAȚI COPILAȘII SĂ VINĂ LA MINE!” împreună cu Alin Cristea, jurnalist evanghelic, editorul blogului România Evanghelică și Florea Nelu, un tată român a doi copii plecat din Norvegia de frica Barnevernet.
Emisiunea este una destul de interesantă prin invitații lui Cornel Dărvășan și subiectele abordate. Am reținut câteva aspecte din această emisiune pe care le voi puncta mai jos:
Nelu Florea, un tată care a ales să se întoarcă în România pentru că nu a putut să-și ducă familia în Norvegia realizează o prezentare generală a oamenilor și sistemului de trai norvegian
Alin Cristea, un jurnalist evanghelic vorbește dintr-un alt punct de vedere, mai detașat de acest caz. Am reținut câteva aspecte din intervențiile lui și interacțiunea de la emisiune. Astfel, în acest caz vorbim despre ceva mai mult decât o chestiune socială, vorbim de o problemă care ține de libertatea religioasă, de libertatea de conștiință. Din fragmentul de interviu cu doamna ambasador al Regatului Norvegiei la București am observat un discurs rigid, o atitudine detașată de abordare a problemei. După cum sublinia Alin Cristea, problema care interesează aici nu este atitudinea doamnei ambasador, cât conceptele pe care le vehiculează. Dânsa vorbește despre familie, dar familia nu este văzută ca un organism, ca ceva unitar, ci ca o sumă de indivizii. Prin urmare, nu vorbim de interesul superior al familiei, ci de interesul superior al individului.
Un alt aspect foarte interesant care a fost adus în discuție este distincția dintre dreptate și justiție. Ori, după cum menționa Alin, noi dorim dreptate și nu neapărat justiție pentru că justiția din România a fost cea care l-a condamnat pe Richard Wurmbrand la 14 ani de închisoare și tot justiția, de astă dată din Germania, este cea care l-a condamnat la spânzurătoare pe Dietrich Bonhoeffer.
În final o întrebare: Care sunt adevăratele priorități ale vieții noastre?
Partajează asta:
Mihail Neamțu – Civilizația iubirii (partea 1+ 2)
În luna ianuarie 2016, Mihail Neamțu, teolog ortodox laic, om politic, a făcut o vizită în California la invitația pastorului penticostal Dorin Druhora. Cu acest prilej Mihail Neamțu a ținut o prelegere intitulată Civilizația iubirii.
Civilizația iubirii – partea 1
*
Civilizația iubirii – partea 2
*
Civilizația iubirii – întrebări și răspunsuri
Istorie Evanghelica 