București, 24 noiembrie 2016: lansarea volumului Imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania după 1918
Cosmin Budeancă, pe care am onoarea să-l cunosc și personal, lansează volumul Imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania după 1918.Studiu de caz: județele Hunedoara, Alba, Sibiu. Cercetare de istorie orală, eveniment ce va avea loc joi, 24 noiembrie, ora 18.30 la Casa de Cultura „Friedrich Schiller”, Str. Batiștei nr. 15, București.

La acest eveniment vor participa:
Dr. Cosmin Budeancă: prezentarea volumului
Dr. Zoltan Rostas: “Istoria orală după Dimitrie Gusti”
Dr. Florian Banu: “Conviețuirea laolaltă în Transilvania”
Dr. Laura Gheorghiu: ”Forța culturii germane din Transilvania prin păstrarea tradiției”
Ilustrația muzicală: Karpaten Show.
Coordonatorul proiectului: Aurora Fabritius.
“Chiar dacă numărul germanilor din România a ajuns sub 36.000, interesul față de aceștia a fost, cel putin în ultimii ani, destul de mare. Trebuie menționat că acest lucru s-a datorat atât activităților economice și culturale, dar mai ales castigării unor alegeri importante de către unii politicieni ( de exemplu Klaus Iohannis, primar al Sibiului intre 2000-2012 și președinte al României din 2014).” Cosmin Budeancă, 2016
„Lucrarea Domnului Cosmin Budeancă se înfăţişează ca o reuşită îmbinare dintre un studiu de imagologie şi o anchetă de istorie orală. Sub ambele aspecte, atât în ce priveşte problematica alterităţii, cât şi conceperea şi desfăşurarea anchetei orale, autorul dovedeşte o informare precisă şi o bună stăpânire a coordonatelor teoretice şi metodologice.” […]
„Autorul arată foarte corect că ancheta orală nu poate şi nici nu urmăreşte să scoată la iveală istoria adevărată: imaginea celuilalt nu are cum să fie decât subiectivă. Ea este de altfel alcătuită din numeroase reprezentări, mai mult sau mai puţin diferite, unele chiar opuse. Sunt nenumărate imagini parţiale care se reunesc într-o imagine de sinteză. Problema nu este aşadar cum sunt germanii sau cum a fost istoria lor, ci cum apare comunitatea respectivă în ochii românilor. Este ţelul propus, şi perfect atins de autor.” Lucian Boia
„Prin prezentul volum autorul nu ne oferă doar istoria etnicilor germani privită prin prisma memoriei vecinilor lor români, ci și o analiză a vieţii lor politice, economice, sociale şi culturale. Ghidate de întrebările din interviu, respondenţii oferă în ceea ce priveşte viaţa economică detalii despre meseriile practicate, relaţiile de muncă, efectele exproprierilor dar şi situaţia complicată din perioada comunistă. Referitor la viaţa politică aflăm cum a fost percepută implicarea politică a etnicilor germani, cum este surprins impactul naţional-socialismul asupra comunităţilor de germani dar şi politica duplicitară a regimului Ceauşescu în contextul emigrărilor în Germania. Sunt amplu tratate obiceiurile, tradiţiile, festivităţile cât şi relaţiile familiale, oferindu-ne astfel o imagine de ansamblu a vieţii cotidiene a diferite comunităţi de etnici germani. Totodată sunt prezentate stereotipiile şi momentele de inter-relaţionare.” Hannelore Baier
Evenimentul se va desfășura în limba română. Intrarea este liberă.
http://www.casaschiller.ro/imaginea-etnicilor-germani-la-romanii-din-transilvania-dupa-1918/
Dorin Dobrincu, „Noi nu suntem marxiști, ci creștini”. Actele constitutive ale Comitetului Creștin Român pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință (1978) în Archiva Moldaviae, nr. VII/2015

Cosmin Budeancă semnalează apariția unui nou număr al Revistei Archiva Moldavie, unde Dorin Dobrincu are un articol despre actele constitutive ale Comitetului Creștin Român pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință cunoscut sub acronimul ALRC
Dorin DOBRINCU,
„Noi nu suntem marxiști, ci creștini”. Actele constitutive ale Comitetului Creștin Român pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință (1978)
Sursa: http://cosmin-budeanca.blogspot.ro/2016/02/aparitie-editoriala-archiva-moldaviae.html

Pavel Nicolescu (centruldeistoriesiapologetica.wordpress.com)
Despre Pavel Nicolescu, inițiatorul ALRC, am scris în 2011 următoarele:
Pavel Nicolescu, este una dintre personalitățile de marcă ale evanghelicilor români. Lui i se datorează inițierea ALRC-ului (Comitetul Român Pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință), comitet care milita pentru respectarea drepturilor religioase garantate cetățenilor de către Constituția RSR (1965) precum și de alte legi în vigoare la momentul respectiv printre care și Legea pentru Regimul General al Cultelor Religioase din 1948 care a suferit schimbări minore pe parcursul perioadei comuniste. În cadrul tezei mele de doctorat am dedicat un subcapitol problematicii legislative punând în paralel documentele legislative ale perioadei comuniste. În final am considerat oportun să prezint și diferența dintre realitate și discurs legislativ. Din această perspectivă, documentul ALRC-ului pe care îl găsiți la adresa de mai sus prezintă situația reală a respectării libertății religioase în România la sfârșitul anilor 70 ai secolului XX. Aici intră în discuție încă un element, anume faptul că România a semnat în 1975 Actul final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare internațională de la Helsinki. printre cele zece principii cunoscute sub numele de Decalogul de la Helsinki remarcăm la punctul 7 următoarele: „respectarea dreptului omului și a libertăților fundamentale, inclusiv a libertății de gândire, conștiință, religie sau de convingere.” (PGA, Helsinki, p. 32). Așadar, România s-a angajat în mod explicit să respecte aceste drepturi pe care în fapt a continuat să le încalce. În final dorim să precizăm faptul că din punct de vedere al libertății și securității personale lucrurile arătau cu totul diferit în anii 70-80 fată de anii 50 ai secolului XX.
Marius Silveșan, „Identitatea baptistă și comunismul în România” în volumul Identități sociale, culturale, etnice și religioase în comunism, Polirom, Iași, 2015
La Editura Polirom din Iași a apărut de curând volumul Identități sociale, culturale, etnice și religioase în comunism avându-i ca și coordonatori pe Cosmin Budeancă și Florentin Olteanu. Îmi exprim și pe această cale gratitudinea pentru munca depusă și interesul arătat în direcția pregătirii simpozionului și a editării acestui volum către toți cei implicați.
Prin intermediul acestui studiu ne propunem să abordăm interacțiunea dintre baptiști și comunismul din România. Avem în vedere modul în care baptiști își definesc identitatea, dar și modul în care aceasta a fost percepută de către comunism ca sistem ideologic, dar și de către reprezentanții comunismului românesc.
Pentru abordarea acestor subiecte prezentăm în partea de început informații despre originea baptiștilor având în vedere rădăcinile și crezurile acestora. Pornind de aici avem în vedere aspecte care privesc modul în care baptiștii își definesc identitatea precum și de valorile pe care le promovează. Interacțiunea baptiștilor cu comunismul în România este tratată prin prisma valorilor baptiste și valorilor comuniste, evidențiind faptul că aveau valori divergente, dar și valori comune cu un mod diferit de transpunere a acestora în viața comunității. Am considerăm, de asemenea, relevant să prezentăm modul în care erau percepuți baptiștii de către comunism din punct de vedere ideologic, cât și practic, referindu-ne în acest ultim caz la modul în care era înțeles baptismul ca doctrină religioasă, precum și credincioșii baptiști de către cei care transpuneau în practică ideologia comunistă.

Programul Simpozionului internaţional de la Făgăraş – Sâmbăta de Sus, ediţia a VIII-a, „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social”, 4-7 iulie 2013
În perioada 4-7 iulie mă aflu la un Simpozion Internațional având ca temă generală „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social”. În cadrul acestui eveniment am o comunicare referitoare la impactul schimbărilor legislative în plan religios cu titlul Impactul schimbărilor legislative asupra Bisericilor Creștine Baptiste din România în perioada comunistă. Comunicarea va fi prezentată sâmbătă, 6 iulie 2013, în cadrul Secțiunii II IMPACTUL STALINIZĂRII ȘI DESTALINIZĂRII ASUPRA BISERICILOR ȘI CREDINCIOȘILOR.
Simpozionului internaţional de la Făgăraş – Sâmbăta de Sus „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social”4-7 iulie 2013
Mai jos găsiți programul simpozionului preluat de pe blogul lui Cosmin Budeancă, unul din organizatorii acestui eveniment.

Call for papers: conferința „Arhivele comunismului între discurs şi realitate”, Bucureşti, 23 august 2013
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează în data de 23 august 2013, la sediul IICCMER, conferinţa „Arhivele comunismului între discurs şi realitate”.
Astfel, problema arhivelor comunismului şi regimul ei după 1989 va fi discutată şi dezbătută în cadrul unei conferinţe organizate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în data de 23 august 2013. Dezbaterile vor urmări chestiuni de interes general și particular în problema accesului la arhive:
Articolul Pastorii baptiști în volumul Destine individuale și colective în comunism, Polirom, Iași, 2013
Programul ediţiei a VII-a a Simpozionului Internaţional de la Făgăraş – Sâmbăta de Sus: „Regimurile comuniste – memorie recentă pentru o societate deschisă”

La mulți ani, Alin Cristea!

Alin Cristea este evanghelic, jurnalist, bloger.
Astăzi este ziua lui.
Cei care îl caută îl pot găsi pe http://romaniaevanghelica.wordpress.com/
Pe Alin Cristea îl știam de ceva timp prin intermediul revistei Confesionala dar l-am cunoscut personal în iunie 2009 la Iași. Acolo am participat la Workshopul: Persecuţia Bisericii în România. Cazul Evanghelicilor. Proiect de istorie orală, organizat de Centrul pentru Studiul Istoriei Protestantismului din Iaşi. Cu acel prilej beneficiind de îndemnurile lui Alin Cristea am pus bazele blogului istorieevanghelica.
La worshop au mai participat Dorin Dobrincu, Dănuț Mănăstireanu (Persona), Cosmin Budeancă (Cosmin Budeancă), Vasile Tomoiagă (Clujul Evanghelic), David Reguș(Suceava Evanghelică)
Sesiune de comunicări dedicată „Centenarului Nicolae Steinhardt (1912-1989)”
În 4 iulie, începand cu ora 10.00, la Academia Română, Calea Victoriei 125, va avea loc o sesiune de comunicări dedicată „Centenarului Nicolae Steinhardt (1912- 1989)”. Evenimentul este organizat de Fundaţia „Nicolae Steinhardt” şi Academia Română.

Sursa: Cosmin Budeancă













