Arhive categorie: Politică

Biblia și Dumnezeu la comemorarea 9/11


Deși în cadrul serviciile comemorative nu au luat cuvântul reprezentanții religiei, Dumnezeu și Cuvântul Său nu au lipsit. În timp ce fostul președinte Bush a invocat Divinitatea într-o rugăciune a lui Abraham Lincoln, fostul primar al metropolei New York și actualul președinte al SUA au citit fiecare din Biblie.

Președintele american Barack Obama a citit Psalmul 46 în cadrul ceremoniei de comemorare a victimelor atacurilor. Psalmul 46 este cunoscut pentru fraze precum „Dumnezeu este adăpostul și sprijinul nostru”, „Dumnezeul lui Iacov este un turn de scăpare pentru noi” sau „Opriți-vă și să știți că Eu sunt Dumnezeu”. Obama nu a adăugat niciun cuvânt personal în cadrul discursului său ci s-a limitat doar la lectura Scripturii.

 

Fostul președinte George W. Bush a citit dintr-o scrisoare trimisă de Abraham Lincoln în 1864 unei văduve care-și pierduse cinci fii în războiul civil. Fără a-i putea aduce altă consolare decât conștiența faptului că o țară întreagă îi era recunoscătoare pentru jertfa fiilor ei, Lincoln a încredințat-o lui Dumnezeu: „Mă rog ca Tatăl nostru din ceruri să șteargă durerea suferinței tale și să-ți păstreze numai amintirea plăcută a celor iubiți pe care i-ai pierdut, a mândriei solemne pe care trebuie să o ai de a fi făcut un sacrificiu atât de scump pe altarul libertății.”

 

 La rândul său, fostul primar al metropolei New York, Rudy Giuliani a spus că „perspectiva de care avem nevoie și de care am avut nevoie ca să putem trece prin acești ultimi zece ani este cel mai bine exprimată în cuvintele lui Dumnezeu, așa cum sunt ele notate în cartea Eclesiastul.” Giuliani a citit primele versete din capitolul 3 al cărții lui Solomon: „Toate își au vremea lor și fiecare lucru de sub ceruri își are ceasul lui. Nașterea își are vremea ei și moartea își are vremea ei […] războiul își are vremea lui și pacea își are vremea ei.” Fostul primar a invocat binecuvântarea lui Dumnezeu peste sufletele și familiile victimelor, cerând ca această binecuvântare „să ne conducă la reîntâlnirea noastră din ceruri.”

 

„Rascumpararea memoriei” – Interviu – un an de la lansare – Partea I


Cu un an în urmă, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc găzduia un eveniment cu adevărat excepțional pentru comunitatea credincioșilor evanghelici din România, anume lansarea cărții „Răscumpărarea memoriei” scrisă de pastorul Vasilică Croitor, carte care a provocat dezbateri aprinse și a schimbat perspectiva multora în ceea ce privește coabitarea stat-biserică în regimul totalitarist dinainte de 1989. Având în vedere această aniversare, Mihai Ciucă, l-a provocat la dialog pe autorul cărții pentru a discuta impactul acesteia în timpul scurs de la lansare.

Pentru a citi interviul apăsați pe imagine

http://rascumparareamemoriei.wordpress.com

Arhiva privată a familiei Monica Lovinescu-Virgil Ierunca donată la IICCMER


Documentele şi manuscrisele din arhiva privată a familiei Monica Lovinescu-Virgil Ierunca au fost donate de Fundaţia Humanitas Aqua Forte către IICCMER. Primirea lor a avut loc pe 6 septembrie 2011 la sediul Fundaţiei, unde documentele au fost predate Directorului Departamentului Exil şi Minorităţi al IICCMER, Dna Damiana Oţoiu, de către reprezentantul Fundaţiei, Dnul Cătălin Cioabă. Documentele vor constitui fondul arhivistic „Monica Lovinescu – Virgil Ierunca”, o colecţie extrem de importantă, ce va fi adăugată consistentei arhive a exilului românesc pe care IICCMER o deţine deja.
Fondul arhivistic „Monica Lovinescu-Virgil Ierunca” va fi pus la dispoziţia tuturor cercetătorilor interesaţi începând cu 15 septembrie 2011, la sediul IICCMER. La aceeaşi dată va începe procesul de digitalizare a documentelor şi manuscriselor colecţiei. Întrucât mai multe persoane vor lucra simultan la proiectul de digitalizare, cercetătorii interesaţi vor putea accesa colecţia în format electronic în cel mai scurt timp.
      Mai multe detalii pe site-ul IICCMER.

British MP urges government to force churches into same-sex unions


Photo via pewforum.org

A member of U.K. Prime Minister David Cameron’s government is calling for a ban on marriages at Christian churches if they refuse to also perform same-sex unions, reports LifeSiteNews.com.

“As long as religious groups can refuse to preside over ceremonies for same-sex couples, there will be inequality,” wrote Mike Weatherley, the Conservative MP for Hove and Portslade, in an August 21 letter to Cameron.

While Weatherley’s proposal is currently a “minority view,” it “could quickly become a main stream point of view,” warned Neil Addison, national director of the U.K.‘s Thomas More Legal Centre.

To read the full story, click here.

PS: Discutăm cu un prieten de la teologie, fost coleg de facultate despre acest aspect. Ajunsesem atunci la concluzia că nu va trece mult timp, și bisericile vor fi obligate să oficieze cununii religioase pentru persoanele de același sex împotriva voinței lor.

11-Septembrie 2001: 102 minute care au schimbat totul. Cronologia evenimentelor


8h46 – 10h28: in mai putin de doua ore, in data de 11 septembrie 2001, turnurile World Trade Center au fost reduse la un morman incadescent de beton si otel, Pentagonul lovit si aproape 3.000 de oameni si-au pierdut viata.

Atentatele au fost comise de 19 pirati ai aerului, membri ai al-Qaeda, care a deturnat patru avioane de pasageri pentru a ataca simbolurile economice, militare si politice ale Statelor Unite ale Americii.

Doua avioane au vizat World Trade Center din New York, un al treilea Pentagonul. A patra aeronava viza cel mai probabil Capitoliul, sediul Congresului, dar, in urma interventiei pasagerilor, s-a prabusit pe un camp din Shanksville, in Pennsylvania (nord-est).

Iata mai jos filmul acelei zile, realizate de agentia AFP:

  • 8,46, New York: un Boeing al American Airlines deturnat dupa decolarea sa din Boston a lovit cu viteza de 790 km turnul nordic al World Trade Center (WTC). A creat o bresa enorma in etajele superioare, care au fost cuprinse de flacari.
  • 9,03: un al doilea Boeing, plecat tot din Boston, se zdrobeste cu 950 km/h de turnul sudic.
  • 9,05: Sarasota, Florida: presedintele George W. Bush incepe sa citeasca o poveste copiilor dintr-o scoala primara. „Un al doilea avion a lovit al doilea turn. Suntem atacati”, i se sopteste la ureche.
  • 9,30: George W. Bush anunta scolarii ca se intoarce la Washington din cauza unui atac terorist.
  • 9,37: un Boeing al American Airlines, deturnat dupa ce a decolat de pe aeroportul Washington-Dulles, se izbeste de Pentagon.
  • 9,42: autoritatile aviatiei civile (FAA) inchid spatiul aerian si ordona anularea tuturor zborurilor.
  • 9,59: turnul sudic al WTC, lovit cu 56 de minute in urma, se prabuseste intr-un imens nor de foc, otel si praf. Violenta a fost atat de mare incat nicio urma de ADN nu a fost vreodata regasita pentru sute de victime.
  • 10,03, Shanksville (Pennsylvania): un Boeing al United Airlines deturnat dupa ce decolase de pe Newark (New Jersey) se prabuseste pe un camp. Mai multi pasageri, informati prin intermediul telefoanelor mobile de ceea ce se intamplase la New York, s-au opus teroristilor.
  • 10,28: turnul nordic al WTC sse prabuseste, la o ora si 42 de minute dupa ce fusese lovit.
  • 11,15: se inchide Wall Street.
  • 13,04, Louisiana (sud): George W. Bush, evacuat la baza aeriana de la Barksdale, a plassat fortele armate in stare de alerta maxima si a promis „sa urmareasca si sa pedepseasca lasii vinovati”. Presedintele va fi apoi transferat la baza aeriana Offutt, din Nebraska (centru), inainte de a reveni la Washington, in cursul serii.
  • 13,27, Washington: primarul Anthony Williams decreteaza stare de urgenta in capitala.
  • 15,35: gruparea extremista al-Qaeda condusa de Osama bin Laden este banuita ca este implicata in atentate, declara un oficial american.
  • 20,30: George W. Bush se adreseaza americanilor si denunta „acte teroriste deliberate”. El promite sa gaseasca vinovatii si subliniaza ca Washingtonul nu va face nicio diferenta intre teroristi si cei care ii gazduiesc.

Mai puţină libertate pentru libertate. Cum a schimbat 11 septembrie lumea


Ideea că lumea s-a schimbat după 11 septembrie 2001 pare a fi general acceptată. În America a apărut, după acea fatidică zi, conceptul „mai puţină libertate pentru libertate”. Principiul este cuprins în Patriot Act, o lege promulgată de preşedintele de atunci al SUA, George W. Bush, prin care, în numele siguranţei şi al libertăţii, se ofereau serviciilor de informaţii dreptul de a intercepta fără mandat convorbirile cetăţenilor americani şi de a avea acces la documentele firmelor americane. Legea, promulgată pe 26 octombrie 2001, este încă în vigoare, iar perioada de aplicare a ei a fost prelungită cu 4 ani de preşedintele Barack Obama. Prin Patriot Act, americanii au renunţat la o parte din libertate, în numele libertăţii, susţin unii dintre analiştii americani.

http://www.tvr.ro/articol.php?id=110161

Arhitectii razboaielor SUA


Paul Wolfovitz
adjunctul secretarului american al Apararii, ianuarie 2001 – iunie 2005

Donald Rumsfeld
secretar american al Apararii, ianuarie 2001 – decembrie 2006

Condoleezza Rice
consilier pe probleme de securitate nationala, ianuarie 2001 – ianuarie 2005; secretar de stat ianuarie 2005 – ianuarie 2009

Gen. David Petraeus fost comandant al trupelor internationale din Irak si, ulterior, al trupelor din Afganistan. In iunie 2011 a fost confirmata nominalizarea sa pentru pozitia de director CIA.

Este legitima discriminarea si persecutarea protestantilor pe motiv ca nu au vechime istorica?


Întrebarea care dă titlul acestui articol este în opinia noastră una legitimă, care se naște în urma comentariului primit de la George Enache, la articolul ONU: Monopol ortodox în religia Republicii Moldova.

Măcar prioritate are tot o religie crestina …si nu altceva. Dati slava lui Dumnezeu pentru asta, ca altfel poate ingaduie ceva mai rau si stiti la ce ma refer.

2. Ar fi chiar culmea ca sa nu fie ortodoxia religia cu prioritate în Moldova, doar cine a aparat tara asta? Toti domnitorii cu ostile lor care si-au varsat sangele pentru tara asta, pentru credinta lor ortodoxa, si acum veniti voi protestantii sa va cereti partea, voi care nu ati facut nimic pentru ea. Eu sunt din Romania, dar daca ar fi sa piara ortodoxia vreodata, în Moldova va fi ultimul loc unde ar pieri. Insa nu o sa piara, pentru ca ea este biserica lui Hristos pe care nici portile iadului nu o vor birui, precum zice în Scriptura. Ea a fost, este si va fi, in schimb toate miile astea de religii pe care voi le-ai inventat dezvoltat si dus mai departe prin alte ramificatii nu au fost ci au apărut, si nu au continuitatea de care se zice în Biblie ca nu vor pierii. (?)  Doar o religie poate sa duca sprea adevărata cale, si aici vorbim ori de ortodoxie, ori de catolicism, doar aceastea au avut continuitate de cand a venit Hristos si pana acum. Restul au apărut în mintea unor oameni care nu au avut nici o treaba cu Dumnezeu, ci doar s-au revoltat pentru anumite probleme si dintr-o data s-au trezit cu un numar mare de adepți.
Studiati istoria ca stiu ca nu va place, pentru ca nu va avantajeaza pe voi deloc, pentru ca nu aveti istorie si nu sunteti in istorie. Aveti istorie de două trei sute de ani, pe cand ortodoxia are de 2000 de ani.

După cum se observă, mesajul acreditează ideea că persecuția protestanților de către ortodocși este ceva normal și că ei ar trebui să accepte acest lucru, dat fiind faptul că nu au vechime istorică. Pe de altă parte a afirma că protestantismul nu are istorie deoarece a apărut în istorie acum cinci sute de ani; este un fapt neadevărat și neștiințific. În ceea ce privește originea ortodoxiei, pe ce bază putem afirmă că ea este de origine divină? Putem afirma cu certitudine ca la rândul ei ortodoxia a apărut ca urmare a unei decizii omenești, motiv care nu justifică absolut deloc acțiunile pe care aceasta le-a inițiat împotriva altor biserici creștine. Dacă tot vorbim de vechime amintim aici afirmația Mântuitorului: „Cei din urmă vor fi cei dintâi” care demonstrează faptul că Împărăția Cerurilor se ia cu năvală și că nu vechimea contează ci faptele dovedite de smerenia inimii.

În ceea ce privește faptele pe care raportorul ONU le aduce în discuție, în urma lecturării articolului se constată faptul că acesta nu aduce în discuție vechimea Bisericii Ortodoxe, ci discriminările la care aceasta supune celelalte culte.

În Moldova s-a constatat monopolul bisericii ortodoxe în detrimentul celorlalte culte religioase.

Bielefeldt recunoaște libertatea religioasă din Moldova și faptul că este un stat laic, dar atrage atenția asupra unei concepții ce poate duce la situații periculoase – aceea că „doar o singură tradiție religioasă trebuie să servească drept element constitutiv sau stâlp al societății.”

Oficialul ONU a dat exemple în care credincioșii baptiști nu au putut fi îngropați în cimitirele comunitare ortodoxe, sau în care simboluri sau așezăminte ale altor religii au fost profanate.

Suntem în secolul XXI și vorbim de libertate religioasă. În ceea ce privește vechimea, după cum se știe,  și protestanții au o genealogie care merge până în vremea Domnului Isus, nu numai ortodocșii. Cu toate acestea, din punctul nostru de vedere problema nu constă în vechime ci în valori, și schimbările pe care le-au promovat ortodoxia, catolicismul și protestantismul, valori care au modelat diferit spațiul occidental de cel răsăritean. Există o serie de discuții și studii referitoare la rolul ortodoxiei în viața Țărilor Române, care reliefează faptul că noi nu suntem ortodocși de 2000 de ani, precum și faptul că alegerea religiei s-a datorat unor considerente politice. Dacă Vaticanul ar fi oferit domnitorilor români recunoașterea statutului pe care ei îl doreau împreună cu privilegiile care ar fi decurs din acest fapt, domnitorii români ar fi îmbrățișat religia catolică. Alegerea și menținerea ortodoxiei s-a datorat, dincolo de considerentele personale, considerentelor politice. În ceea ce privește protestantismul, acesta a fost perceput ca pe ceva străin datorită originii occidentale, dar și a faptului că era religia îmbrățișată de către unguri, sași, secui. Atunci când se amintește de rolul domnitorilor români în apărarea ortodoxiei, George Enache, are în vedere cu precădere pericolul otoman, însă consider că și acest aspect trebuie nuanțat. Spun acest lucru deoarece în facultate m-am ocupat la un moment dat de un aspect similar, anume de ce nu ne-au transformat otomanii în pașalâc. Ca urmare a studierii mai multor surse am ajuns la concluzia că acest lucru s-a datorat unei conjuncturi internaționale, situației interne din Imperiul Otoman, precum și a intereselor strategice ale Imperiului care aveau mai multe avantaje din exploatarea teritoriului nostru prin intermediul unor obligații în natură sau bani, decât prin ocuparea teritoriului și impunerea statutului de pașalâc(după cum istoricii au demonstrat, Bulgaria, deși a fost integrată în Imperiul Otoman, a avut un  regim economic -de exploatare- mai blând decât noi.) Prin aceasta am vrut doar să aduc în discuție mitul independenței. Nu am studiat evoluția culturală și religioasă a Bulgariei în timpul ocupației otomane, însă consider că dincolo de dezavantajele de ordin economic, au existat indubitabil și avantaje ale statutului de „independență controlată” a Țărilor Române pe parcursul Evului Mediu.

Un alt aspect care merită adus în discuție este rolul protestantismului în viața culturală a românilor. Iată că deși nu „au istorie”, protestanții au făcut istorie. Când mă refer la rolul cultural am în vedere celebrarea slujbelor religioase și traducerea Bibliei și a celorlalte cărți de cult în limbile naționale, respectiv limba română.

Un aspect foarte important în acest context este acela al reciprocității. Astfel, în Occident, Biserica Ortodoxă se bucură de libertate religioasă, de recunoaștere, aspecte care includ și libertatea prozelitismului. A face prozelitism în Occident pe teritoriul protestant(vezi spre exemplu America) este ceva normal pentru ortodoxie, însă nu este de acord să acorde aceeași libertate religioasă și protestantismului în spațiul răsăritean, acolo unde este religie majoritară.

Pentru completarea informațiilor prezentate în cadrul acestui articol, precum și pentru a înțelege evoluția din punct de vedere religios a românilor, recomand o serie de articole și cărți, referințe care pot fi completate și cu alte resurse identificate de către cititori.

Cele 6 ipostaze ale creștinului din România

De ce suntem ortodocşi?

Razvan Theodorescu: E o enormitate a afirma ca ne-am nascut ortodocşi

De ce religia catolică a cumanilor nu i-a influenţat pe români. Interviu cu Neagu Djuvara

Baptisti sunt protestanti sau neoprotestanti?

Cine sunt creştinii după Evanghelie?

John Stott, Esența creștinismului în 10 cuvinte

Dorin Dobrincu, Legea cultelor: text, subtext si context

Credinţa la români, în cifre

Intoleranţă religioasă reciprocă – lumea creştină vs. lumea musulmană

BOR și atitudinea fata de societatea civila via Contributors

Calvin si baptistii – 3 – Origini baptiste. Puritanismul englez via Persona

Cine sunt baptistii? Preambul al Statutului Cultului Creștin Baptist

Cum înțeleg baptiștii notiunea de traditie

Marius Cruceru despre elementele distinctive și definitorii ale Bisericii baptiste

Biserica Creștin Baptistă ”apără Omul și demnitatea umană”

Despre credinţă

Cărți

George Hancocock-Ștefan, Impactul Reformei asupra Românilor între 1517-1645

Paul Negruț, Biserica și Statul

Giovani Filoramo (coord.), Istoria religiilor

Earle E. Cairns, Creștinismul de-a lungul secolelor. O istorie a Bisericii Creștine

Daniel Barbu, „Etica ortodoxă și „spiritul” românesc„, în Daniel Barbu (coord. ), Firea românilor

Iosif Țon, Credința adevărată

William R. Estep, Istoria anabaptiștilor

Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalist

Efecte ale clasificarii universitatilor


 Dupa anuntarea rezultatelor primei clasificari a Universitatilor din Romania, Ministerul Educatiei a publicat ordinul privind repartizarea cifrei de scolarizare pentru ciclurile universitare de master si doctorat in anul universitar 2011-2012. Prima consecinta a clasificarii este ca universitatilor din prima categorie le-au fost alocate 85% din locurile la doctorat. Altfel spus, un buget mult marit, dupa cum a anuntat ministrul Educatiei, Daniel Funeriu. HotNews.ro va prezinta cifrele de scolarizare, comparate cu cele de anul trecut – defalcate pe fiecare universitate in parte

Finantarea bugetara a universitatilor la master si doctorat se calculeaza in functie de domeniul si forma de studiu pe care le urmeaza studentul, in baza unor coeficienti propusi de Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Superior (CNFIS). O parte a fondurilor este alocata catre universitati „in functie de numarul de studenti echivalenti unitari; notiunea student echivalent unitar exprima, in termeni matematici, faptul ca procesul de pregatire universitara a unui student necesita costuri diferite, in functie de domeniul si forma de invatamant la care acesta este inscris”, se arata inMetodologia de repartizare pe institutii de invatamant superior a alocatiilor bugetare pentru finantarea de baza in anul 2011.

  • Precizam ca aceasta clasificare realizata de Asociatia Universitatilor Europene se refera la universitati si nu la facultati, acestea din urma fiind definite in Legea Educatiei Nationale, la art. 132 alin. 1 ca „unitati functionale care elaboreaza si gestioneaza programele de studii.Facultatea corespunde unuia sau mai multor domenii ale stiintelor, artelor sau sportului”. Potrivit Metodologiei de evaluare in scopul clasificarii universitatilor si ierarhizarii programelor de studiievaluarea in scopul ierarhizarii programelor de studii universitare se realizeaza anual.

Locurile la Master alocate de Ministerul Educatiei, pentru anul universitar 2011-2012, in functie de clasificarea universitatilor

I. Universitatile de Cercetare Avansata si Educatie (categoria I) 

Universitatea Politehnica din Bucuresti – 3.900 locuri master
Universitatea din Bucuresti – 4.260
Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila din Bucuresti – 70
Academia de Studii Economice din Bucuresti (ASE) – 1.900
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca – 1.940
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca – 450
Universitatea Babes – Bolyai din Cluj-Napoca – 4.000
Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu din Cluj-Napoca – 120
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi – 1.920
Universitatea Al.I. Cuza din Iasi – 2.600
Universitatea de Medicina si Farmacie Grigore T. Popa din Iasi – 140
Universitatea Politehnica din Timisoara – 1.550
Total: 22.850

II. Universitati de Educatie si Cercetare Stiintifica (categoria a II-a)

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti – 623 locuri master
Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” din Bucuresti – 95
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti – 560
Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti – 88
Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti – 151
Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica „I. L. Caragiale” din Bucuresti – 90
Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti – 490
Universitatea „Transilvania” din Brasov – 1.270
Academia de Muzica „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca – 72
Universitatea de Arta si Design din Cluj-Napoca – 100
Universitatea „Ovidius” din Constanta – 600
Universitatea din Craiova – 1.550
Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova – 45
Universitatea „Dunarea de Jos” din Galati – 680
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara „Ion Ionescu de la Brad” din Iasi – 360
Universitatea de Arte „George Enescu” din Iasi – 140
Universitatea din Oradea – 700
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 750
Universitatea de Arte din Targu Mures – 40
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din Timisoara – 320
Universitatea de Vest din Timisoara – 1.040
Universitatea de Medicina si Farmacie „Victor Babes” din Timisoara- 20
Academia Tehnica Militara din Bucuresti – 91
Universitatea Nationala de Aparare „Carol I” din Bucuresti – 98
Academia Nationala de Informatii „Mihai Viteazul” din Bucuresti – 95
Academia de Politie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucuresti – 282
Academia Navala „Mircea cel Batran” din Constanta – 20
Total: 10.370

III. Universitati centrate pe Educatie (categoria a III-a)

Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia – 90 locuri master
Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad – 190
Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau – 110
Universitatea de Nord Baia Mare – 110
Universitatea din Petrosani – 100
Universitatea din Pitesti – 250
Universitatea Petrol-Gaze din Ploiesti – 280
Universitatea „Eftimie Murgu” din Resita – 150
Universitatea „Stefan Cel Mare” din Suceava – 340
Universitatea „Valahia” din Targoviste – 350
Universitatea „Constantin Brancusi” din Targu Jiu – 50
Universitatea „Petru Maior” din Targu Mures – 150
Universitatea Nationala de Educatie Fizica si Sport din Bucuresti – 110
Universitatea Maritima din Constanta – 100
Total: 2.380

Legea Educatiei Nationale spune, la art. 222 alin. 1 ca „invatamantul universitar de stat este gratuit pentru cifra de scolarizare aprobata anual de Guvern si cu taxa, in conditiile legii„. La alin. 2, se precizeaza ca „in invatamantul universitar de stat gratuit se pot percepe taxe pentru: depasirea duratei de scolarizare prevazute de lege, admiteri, inmatriculari, reinmatriculari, repetarea examenelor si a altor forme de verificare, care depasesc prevederile planului de invatamant. De asemenea, se pot percepe taxe si pentru activitati neincluse in planul de invatamant, conform metodologiei aprobate de senatul universitar”.

Ordinul ministrului Educatiei privind repartizarea cifrei de scolarizare pentru ciclul de studii universitare de master in vederea admiterii la studii in anul universitar 2011-2012, publicat marti 6 septembrie in Monitorul Oficial, prevede ca „pentru ciclul de studii universitare de master cu taxadesfasurat in cadrul institutiilor de invatamant superior de stat, particulare acreditate si particulare autorizate sa functioneze provizoriu, care au dreptul legal sa organizeze studii universitare de master, cifra de scolarizare este aprobata de catre senatul universitar„.

„Senatul universitar aproba cifra de scolarizare cu taxa pentru fiecare program de studii universitare de master care functioneaza legal (…) cu respectarea numarului maxim al studentilor care pot fi scolarizati si carora li se poate acorda o diploma de absolvire, rezultat in urma evaluarii externe realizate de catre Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in invatamantul Superior, denumita in continuare ARACIS”, precizeaza ordinul de ministru.

Locurile la Doctorat alocate de Ministerul Educatiei, pentru anul universitar 2011-2012, in functie de clasificarea universitatilor

Ordinul de ministru precizeaza ca „modul de alocare a locurilor pentru studii universitare de doctorat constituie criteriu de evaluare a performantei scolilor doctorale si a institutiilor de invatamant superior”. Legea Educatiei Nationale prevede la articolul 167 alin. 2 ca „un conducator de doctorat poate indruma simultan maximum 8 studenti-doctoranzi, aflati in diverse stadii ale studiilor de doctorat”.

I. Universitatile de Cercetare Avansata si Educatie (categoria I) 

Universitatea Politehnica din Bucuresti – 500 locuri doctorat
Universitatea din Bucuresti – 553
Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila din Bucuresti – 95
Academia de Studii Economice din Bucuresti (ASE) – 129
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca – 270
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca – 79
Universitatea Babes – Bolyai din Cluj-Napoca – 452
Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu din Cluj-Napoca – 79
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi – 211
Universitatea Al.I. Cuza din Iasi – 330
Universitatea de Medicina si Farmacie Grigore T. Popa din Iasi – 70
Universitatea Politehnica din Timisoara – 137
Total: 2.905

II. Universitati de Educatie si Cercetare Stiintifica (categoria a II-a)

Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti- 20 locuri doctorat
Universitatea „Dunarea de Jos” din Galati- 18
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu- 20
Universitatea „Ovidius” din Constanta – 15
Universitatea „Transilvania” din Brasov – 40
Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” din Bucuresti – 15
Universitatea de Arta si Design din Cluj-Napoca – 12
Universitatea de Arte „George Enescu” din Iasi – 20
Universitatea de Arte din Targu Mures – 8
Universitatea de Medicina si Farmacie „Victor Babes” din Timisoara – 18
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara „Ion Ionescu de la Brad” din Iasi – 18
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din Timisoara – 18
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti – 27
Universitatea de Vest din Timisoara – 55
Universitatea din Craiova – 22
Universitatea din Oradea – 12
Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica „I. L. Caragiale” din Bucuresti – 13
Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti – 16
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti – 44
Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova – 15
Universitatea de Medicina si Farmacie din Targu Mures – 22
Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti – 12
Academia de Muzica „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca – 10
Total: 470

III. Universitati centrate pe Educatie (categoria a III-a)

Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia – 6 locuri doctorat
Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad – 3
Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau – 3
Universitatea de Nord Baia Mare – 3
Universitatea din Petrosani – 4
Universitatea din Pitesti – 6
Universitatea Petrol-Gaze din Ploiesti – 19
Universitatea Nationala de Educatie Fizica si Sport din Bucuresti – 10
Universitatea „Stefan Cel Mare” din Suceava – 10
Universitatea „Valahia” din Targoviste – 8
Universitatea Maritima din Constanta – 5
Total: 77

Ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, a declarat marti ca „ordinul de ministru pentru alocarea locurilor la doctorat prevede ca locurile la doctorat in sanul universitatilor se vor aloca preferential celor care indeplinesc criteriile de abilitare, dupa care se vor aloca celor care indeplinesc criteriile de eligibilitate pentru granturi si parteneriate si apoi celor care sunt profesori conducatori de doctorat si nu indeplinesc aceste standarde”. Mai multe detalii privitoare la criteriile de acordare a locurilor la doctorat, in Ordinul de Ministru atasat

Tot marti, Funeriu a anuntat ca aceasta clasificare a universitatilor are ca rezultat faptul ca universitatile de cercetare avansata si educatie (categoria I) au primit in acest an universitar un numar total de locuri la master si doctorat cu aproximativ 20% mai mare decat in anii precedenti (ceea ce inseamna, in total, ca acestei categorii i-au fost alocate aproximativ 84% dintre locurile la doctorat)
– universitatile de educatie stiintifica si cercetare (categoria a II-a) au primit un numar de locuri aproximativ egal la master fata de anul trecut si un numar de locuri la doctorat diminuat;
– universitatile centrate pe educatie (categoria a III-a) au primit un numar diminuat de locuri la master si doar pentru programele care sunt de calitate. Concret, aproximativ 1,6% din locurile de la doctorat merg la universitati din categoria a III-a

Legea Educatiei Nationale precizeaza ca „scolile doctorale se pot organiza de catre o universitate sau un consortiu universitar ori de catre consortii sau parteneriate care se stabilesc legal intre o universitate sau un consortiu universitar si unitati de cercetare-dezvoltare. Universitatile, respectiv parteneriatele sau consortiile organizatoare de una sau mai multe scoli doctorale acreditate sau autorizate provizoriu constituie o institutie organizatoare de studii universitare de doctorat, denumita in continuare IOSUD, recunoscuta ca atare de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pe baza autorizarii provizorii, a acreditarii, respectiv a evaluarii periodice”.

Evaluarea scolilor doctorale se face de catre ARACIS sau de catre o alta agentie de asigurare a calitatii, din tara sau strainatate, pe baza rapoartelor Consiliului National al Cercetarii Stiintifice (CNCS) referitoare la calitatea cercetarii si a rapoartelor Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) referitoare la calitatea resurselor umane. Legea Educatiei noteaza ca „studiile universitare de doctorat se organizeaza cu finantare de la bugetul de stat, in regim cu taxa sau din alte surse legal constituite”. „Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului aloca anual, prin hotarare a Guvernului, pentru studiile universitare de doctorat stiintific si pentru doctoratul profesional din domeniul artelor si al sportului, un numar de granturi doctorale multianuale, pe o durata de minimum 3 ani. Grantul doctoral include cuantumul bursei individuale si costurile pentru programul de studii avansate si pentru programul de cercetare”, se arata in articolul 160 alin 2 din LEN.

  • Cifrele de scolarizare pentru ciclurile universitare de master si doctorat in anul universitar 2010-2011
Universitatea „Politehnica” din Bucuresti – 3.700 locuri Master / 450 locuri Doctorat
Universitatea Tehnica de Constructii din Bucuresti – 600 locuri Master / 50 locuri Doctorat
Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” din Bucuresti – 100 Master / 15 Doctorat
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti – 620 Master / 77 Doctorat
Universitatea din Bucuresti – 3.260 Master/ 410 Doctorat
Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” din Bucuresti – 20 Master / 75 Doctorat
Academia de Studii Economice din Bucuresti – 1.690 Master / 100 Doctorat
Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti – 88 Master / 14 Doctorat
Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti – 151 Master / 12 Doctorat
Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica „I. L. Caragiale” Bucuresti – 85 Master / 12 Doctorat
Universitatea Nationala de Educatie Fizica si Sport Bucuresti – 120 Master /12 Doctorat
Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti – 550 Master / 50 Doctorat
Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia – 180 Master / 19 Doctorat
Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad – 410 Master / 10 Doctorat
Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau – 370 Master / 15 Doctorat
Universitatea de Nord din Baia Mare – 330 Master / 16 Doctorat
Universitatea „Transilvania” din Brasov – 1.270 Master / 75 Doctorat
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca – 1.670 Master / 200 Doctorat
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca – 375 Master / 51 Doctorat
Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.260 Master / 360 Doctorat
Universitatea de Medicina si Farmacie „Iuliu Hatieganu” din Cluj-Napoca – 40 Master / 50 Doctorat
Academia de Muzica „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca – 72 Master / 12 Doctorat
Universitatea de Arta si Design din Cluj-Napoca – 90 Master / 12 Doctorat
Universitatea „Ovidius” din Constanta – 700 Master / 58 Doctorat
Universitatea Maritima din Constanta – 100 Master / 6 Doctorat
Universitatea din Craiova – 1.620 Master / 70 Doctorat
Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova – 50 Master / 30 Doctorat
Universitatea „Dunarea de Jos” din Galati – 770 Master / 70 Doctorat
Universitatea Tehnica „Gh. Asachi” din Iasi – 1.694 Master / 180 Doctorat
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara „Ion Ionescu de la Brad” din Iasi – 410 Master / 50 Doctorat
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi – 2.100 Master / 260 Doctorat
Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr. T. Popa” din Iasi – 90 Master / 40 Doctorat
Universitatea de Arte „George Enescu” din Iasi – 150 Master / 20 Doctorat
Universitatea din Oradea – 900 Master / 30 Doctorat
Universitatea din Petrosani – 335 Master / 10 Doctorat
Universitatea din Pitesti – 695 Master / 25 Doctorat
Universitatea „Petrol-Gaze” din Ploiesti – 425 Master / 25 Doctorat
Universitatea „Eftimie Murgu” din Resita – 245 Master / 10 Doctorat
Universitatea „Lucia Blaga” din Sibiu – 1.071 Master / 75 Doctorat
Universitatea „Stefan cel Mare” din Suceava – 580 Master / 40 Doctorat
Universitatea „Valahia” din Targoviste – 700 Master / 66 Doctorat
Universitatea „Constantin Brancusi” din Targu Jiu – 210 Master
Universitatea „Petru Maior” din Targu Mures – 295 Master / 8 Doctorat
Universitatea de Medicina si Farmacie din Targu Mures – 25 Doctorat
Universitatea de Arte din Targu Mures – 40 Master / 5 Doctorat
Universitatea „Politehnica” din Timisoara – 1.200 Master / 90 Doctorat
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din Timisoara – 358 Master / 60 Doctorat
Universitatea de Vest din Timisoara – 1.109 Master / 100 Doctorat
Universitatea de Medicina si Farmacie „Victor Babes” din Timisoara – 35 Master / 50 Doctorat
Academia Tehnica Militara din Bucuresti – 36 Master
Universitatea Nationala de Aparare „Carol I” din Bucuresti – 107 Master
Academia Nationala de Informatii „Mihai Viteazu” din Bucuresti – 140 Master
Academia de Politie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucuresti – 340 Master
Academia Fortelor Aeriene „Henri Coanda” din Brasov – 0 Master/Doctorat
Academia Navala „Mircea cel Batran” din Constanta – 20 Master
Academia Fortelor Terestre „Nicolae Balcescu” din Sibiu – 24 Master
Institutul Medico – Militar din Bucuresti – 0 Master/DoctoratVezi aici ordinul de ministru din mai 2010 privind repartizarea cifrelor de scolarizare pe institutii de invatamant superior, in vederea admiterii la studii in anul universitar 2010-2011

Sursa: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-10060048-primele-efecte-ale-clasificarii-universitatilor-cum-luat-partea-leului-din-locurile-alocate-master-doctorat-universitatile-din-prima-grupa-valorica.htm?cfnl=

Articole similare

Topul universităţilor din România, după standardele UE

In ce consta clasificarea universitatilor romanesti

 

Marile noutati ale anului scolar 2011-2012

Bisericile penticostala, adventista si evanghelica nu mai sunt recunoscute de legea cultelor din Ungaria


Parlamentul ungar a aprobat o nouă lege a cultelor care va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2012 în urma căreia vor fi recunoscute doar 14 comunități religioase. Printre aceste comunități se numără și Biserica Baptistă. Dintre comunitățile nerecunoscute fac parte, printre altele, Biserica Evanghelică Metodistă, Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea, Biserica Penticostală și Armata Salvării. Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea a protestat alături de alți activiști și apărători ai drepturilor omului împotriva legii. Conform unei scrisori deschise adresate Consiliului Uniunii Europene, semnată de foști membri ai opoziției liberale, legea încalcă libertatea religioasă.

Dr Kalman Meszaros, Președintele Uniunii Baptiste din Ungaria, consideră legea binevenită întrucât guvernul a decis să trateze comunitatea baptistă la fel ca pe celelalte biserici istorice. Iar acest lucru este binevenit întrucât baptiștii au fost recunoscuți în Ungaria din 1895, iar predecesorii lor, anabaptiștii, au fost rpezenți începând cu 1523. Este regretabil, a afirmat Kalman Meszaros, că noua lege nu arată suficient interes pentru comunitățile religioase independente. Baptiștii din Ungaria sunt organizați în 368 de biserici locale care însumează un număr de 12 000 de credincioși.

Președintele comunității adventiste din Ungaria, Tamas Ocsai, este dezamăgit de noua lege mai ales că reprezentanții guvernului au promis anterior adventiștilor recunoaștere deplină. În momentul de față, comunitatea adventistă numără 4600 de membri în 110 biserici. Metodiștii au 2000 de membri în 34 de biserici. Conform declarațiilor lor, metodiștii vor continua să solicite recunoașterea oficială contând pe sprijinul bisericilor deja recunoscute.

Printre cele paisprezece culte religioase recunoscute în Ungaria se numără și trei comunități evreiești. Organizațiile religioase care vor dori să obțină recunoaștere oficială trebuie printre altele să fi existat de cel puțin 20 de ani în Ungaria și să respecte rpevederile constituționale. Actuala lege se aplică și în cazul orelor de religie din școli care sunt finanțade de către stat.

După intrarea în vigoare a legii se estimează că circa 300 de comunități și organizații religioase nu vor mai exista.

Ruben Ologeanu

Sursa: http://revistacrestinulazi.ro/

Articole similare

O nouă lege în Ungaria – doar 14 biserici recunoscute oficial