Criterii noi privind acordarea titlului științific de doctor
Studenții admiși la doctorat începând cu anul universitar 2018-2019 vor trebui să aibă în vedere noile cerințe stabilite de către Ministerul Educației.
Astfel, nu va mai fi suficient ca doctorandul să susțină trei referate, iar teza să-i fie validată de o comisie de referenți și, mai apoi, de CNATDCU.
Toți doctoranzii vor fi obligați ca, în cei trei ani legali de studiu, să publice articole de specialitate în reviste științifice. Criteriile diferă de la domeniu la domeniu, la fel și tipul de reviste indicate în Ordinul ministerial.
Dintre toate cele 35 de domenii doctorale omologate în România prin tot atâtea comisii de specialitate ale CNATDCU, cel mai mare semn de întrebare îl ridică domeniul Științe militare, Informații și Ordine publică, fiindcă aici au fost descoperite cele mai multe teze plagiate.
Ordinul 5110 din 17 septembrie 2018 al Ministerului Educației Naționale poate fi citit și descărcat în format PDF printr-un click AICI
Partajează asta:
Credincioșii baptiști și Marea Unire de la 1918: o discuție istorică, teologică și culturală – Adonai București, 18 noiembrie 2018
În Primul război mondial existau doar câteva facțiuni protestante în România. Printre acestea se numără și baptiștii.
Care a fost rolul acestora în marea unire? Au fost ei dizidenți, împotrivitori unirii, așa cum presupun unii? Cum au străbătut ei vremuri așa de frumoase pentru această națiune, dar așa de complicate, cu niște convingeri ferm ancorate în Scripturi?
Formatul întâlnirii va fi unul antrenant, de tipul întrebări și răspunsuri, împreună cu invitații noștri speciali.
În compania pastorului Vasile Bel, autor al cărții „Baptiștii și marea unire din 1918” și a istoricului Dr. Marius Silveșan vom analiza aspectele istorice ale relației baptiștilor cu Marea unire.
De asemenea, vom analiza și latura teologică a baptiștilor împreună cu Drd. Nicu Sotir, pastor la Biserica Baptistă Logos din București și Romică Tilă, coordonator în cadrul asociației „Alege viața” și fundației „Romania proculture.” În ce mod teologia și practica baptiștilor le-au influențat convingerile politice și cetățenești.
De asemenea Drd. Cristian Popescu, specializat în filosofie, ne va ajuta să înțelegem mai bine lumea de la începutul veacului trecut, abordând aspectele socio-culturale ale României acelor vremuri.
Moderatorul serii va fi Dr. Ștefan Cornu, pastor al bisericii gazdă, biserica Adonai.
Va fi un timp de reflecție asupra trecutului și asupra unor oameni care nu s-au sfiit să creadă și să trăiască potrivit Sfintelor Scripturi în vremuri în care ar fi putut fi înțeleși total greșit.
https://www.facebook.com/events/305829010017795
Partajează asta:
Oliver Jens Schmitt : Observăm tensiuni mari în sânul populației românești – între BOR și Biserica Greco-Catolică, între BOR și români neoprotestanți, între BOR și un milion de stiliști
În presa românească a apărut recent un interviu cu istoricul Oliver Jens Schmitt, despre relația dintre Biserica Ortodoxă și puterea politică, din care am selectat câteva aspecte care se referă la relația cu românii neoprotestanți.
Dupa 1918, cu ridicarea la rang de patriarhie, BOR a fost, cel putin in perioada interbelica, cea mai mare biserica ortodoxa libera, in sensul ca n-a fost supusa prigoanelor ca biserica sub dictatura bolsevica in Uniunea Sovietica.
In acelasi timp, prin Constitutie, a obtinut un rang politic extrem de ridicat, ca „biserica dominanta”.
BOR a contribuit activ la omogenizarea politica si culturala a unei tari multietnice si multiconfesionale. Si, daca excludem 30% dintre cetateni, adica pe cei de alta apartenenta etnica, observam tensiuni mari in sanul populatiei romanesti – intre BOR si Biserica Greco-Catolica, intre BOR si romani neoprotestanti, intre BOR si un milion de stilisti (etnici romani care tin calendarul vechi) din Basarabia.
BOR si statul (interbelic, antonescian si comunist) au colaborat strans pentru a reprima aceste institutii si curente concurente. Si, nu din intamplare, greco-catolicii si neoprotestantii au devenit victime ale acestei colaborari intre stat si BOR.
Amandoua au ravnit sa cladeasca o societate nationala omogenizata si nivelata. […]
BOR a sustinut mereu acest proiect de omogenizare nationala si a obtinut asta – in dauna cetatenilor de alta confesie: evrei, greco-catolici si altii – pozitia politica si economica dominanta pe care o detine astazi.
Partajează asta:
Prologos.ro: Centennial Homecoming – Brăila 25-26 august 2018
Mihai Ciucă anunță evenimentul anului pentru baptiștii brăileni:
Au mai rămas doar trei săptămâni până la evenimentul anului pentru baptiștii brăileni, întrunirea lor cu fiii (și nepoții) bisericii, răspândiți în țară sau în diaspora, un adevărat Centennial Homecoming. O ocazie unică de reconectare între generații, de revigorare a unor relații slăbite și de celebrare a unui veac de mărturie baptistă în orașul Brăila. Au slujit aici mulți oameni vrednici și rezultatele au fost pe măsură. Din biserică au plecat mulți fii care au făcut și fac cinste Împărăției acolo unde au ajuns. Ne mândrim cu ei și ne simțim binecuvântați pentru înaintașii noștri, cei care au aprins flacăra credinței și au transmis-o, din generație în generație, până acum.
Cu acest prilej vor fi lansate si doua carti.
În primul rând, Virgil Sezonov își va lansa cu această ocazie volumul său de debut, intitulat sugestiv Întoarcerea Acasă, conținând poezii creștine.
Cea de-a doua carte este semnată de Mihai Ciucă și se intitulează 1918-2018 istoria baptiștilor brăileni în imagini date și documente : repere ale unui veac de mărturie
Despre acest volum, autorul menționează că este un album special, gen „o sută de ani în o sută de pagini”. Cu formatul A4 pe orizontal, acesta include un istoric în date, bilingv român-englez, multe fotografii, precum și o selecție de documente de arhivă. Tiparul, de data aceasta este offset color. Coperta, la fel cu cea a volumului de poezie, a fost pusă „în scenă” de către Cristiana Faur.
Pentru mai multe informatii despre acest eveniment și un preview, o pregustare, cu patru pagini accesați linkul de mai jos.
https://prologos.ro/braila/centennial-homecoming-braila-25-26-august-2018/
Partajează asta:
În curs de apariție : Marius Silveșan, “Baptiștii din România între regimul de autoritate monarhică al lui Carol al II – lea și regimul de democrație populară” în vol. Studii de istorie eclesiastică
Sunt bucuros să anunț aici apariția unui studiu inedit privind situația baptiștilor din România în perioada 1930-1947. Grație eforturilor editoriale depuse de Marius Oanță, va apărea curând un volum de studii consistent intitulat Studii de istorie eclesiastică, Editura Sitech, Craiova, 2018.
În cadrul acestui volum (pp. 137-170) se regăsește și studiul „Baptiștii din România între regimul de autoritate monarhică al lui Carol al II – lea și regimul de democrație populară”. Acesta oferă o analiză documentată și argumentată a situației baptiștilor din România pe parcursul dictaturii regale al lui Carol al II-lea (1930-1940), in timpul regimului Antonescu (1940-1944) și în perioada de trecere (1944-1947) către regimul comunist, care se considera unul de democrație populară.
Partajează asta:
Acces la colecţii de documente digitale
Europeana Collections: http://www.europeana.eu/portal/de
e-rara: the platform for digitized rare books from Swiss libraries: http://www.e-rara.ch
e-periodica: Ziare şi reviste tipărite în Elveţia: http://www.e-periodica.ch/
Gallica, platforma Bibliotecii naţionale din Franţa: http://gallica.bnf.fr/
News-media: Colecţia de periodice a British Library: http://www.bl.uk/subjects/news-media
Renaissance festival Books. Colecţia de carte veche a British Library: http://www.bl.uk/treasures/festivalbooks/search.aspx
Digitised Manuscripts (British Library): http://www.bl.uk/manuscripts/
Colecţii digitale ale Bibliotecii Congresului SUA: https://www.loc.gov/collections/
Catalogul general al publicaţiilor vechi digitizate: http://www.zvdd.de/
DigiVatLib. Carte veche, manuscrise, fotografii, gravuri din Biblioteca Vaticană: http://digi.vatlib.it/?ling=en
Informații preluate de aici:
http://hiphi.ubbcluj.ro/colectii_docum_digitale.html
Există și în România câteva instituții care oferă acces la colecții de documente digitale, unele dintre acestea cuprinzând resurse și pe istoria baptiștilor din România în secolul XX.
De asemenea, revista oficială a Bisericii Adventiste din România împreună cu alte reviste adventiste din lume este disponibilă integral online in format pdf de la primul număr până la începutul anilor 2000 putând fi accesată și descărcată gratuit.
Știu că era disponibilă în format digital și revista cultului penticostal din România pe parcursul secolului XX, doar că nu mai am informații dacă aceasta mai este sau nu disponibilă.
O parte din revistele baptiste din România (Farul Mântuirei, Farul Mântuirii, Farul Creștin), anii 20-30-40, sunt disponibile spre vizualizare pe publicațiibaptiste.ro, iar spre descărcare din bibliotecile publice. Informații suplimentare despre baptiștii din România în secolul XX găsiți în diferite reviste și ziare disponibile online. Trebuie să aveți timp și răbdare să le găsiți și să selectați informațiile pe care le considerați relevante.
In privința arhivelor nu am cunoștiință inca de documente disponibile online privind viața religioasa din România secolului XX.
Partajează asta:
Istoria Baptiștilor din Moldova Nouă : simpozion cu lansare de carte, expoziție de fotografie și documente de arhivă
INVITATIE
Biserica Crestina Baptista Nr.1 MARANATA Moldova Noua va invita sambata, 7 iulie 2018, ora 10.30, sa participati la simpozion cu lansare de carte
ISTORIA BAPTISTILOR DIN MOLDOVA NOUA.
Actiunea face parte din calendarul evenimentelor organizate cu ocazia aniversarii anului centenar al bisericii noastre, an cand marcam 100 de ani de prezenta baptista in Moldova Noua si Clisura Dunarii.
Colectivul de coautori coordonat de Valentin David-Izvernar aduc in fata dvs si INVITATI SPECIALI:
Lector universitar dr. Ciprian Simut
Profesor dr. Lazar Anton
Profesor Carmen Sulti
Profesor Roxana Mihaescu
pastor Ilie Milutin
Locatia desfasurarii evenimentului: Moldova Noua, str 1 Decembrie 1918, Nr.25, (Biserica Baptista Nr.1 Maranata)
https://www.facebook.com/1623819507832896/posts/2111260365755472/
Partajează asta:
Apariții editoriale (54) – Sorin Bădrăgan, Baptiștii : repere istorice și identitare
Baptiștii sunt o confesiune de factură protestantă cu o prezență de peste 400 de ani în Europa și de peste 150 de ani în România. Prima biserică baptistă s-a format la Amsterdam în anul 1609, iar prima biserică în Vechiul Regat (germană) în anul 1865.
Dat fiind aceste aspecte, o carte despre istoria și identitatea baptistă este binevenită. Aceasta cu atât mai mult cu cât este prima carte în limba română care are ca subiect principal identitatea baptistă.
Lucrarea conferențiarului universitar Sorin Bădrăgan, decan al Institutului Teologic Baptist din București și pastor la Biserica Creștină Baptistă Providența din București este una care merită citită, analizată, discutată. Subiectul pe care autorul îl abordează pe parcursul a nu mai puțin de 11 capitole și 200 de pagini se află la interferența dintre istorie și teologie. De asemenea, se disting și referiri la istoria ideilor și mentalităților, precum și o comparație între doctrina baptiștilor și alte confesiuni seculare, precum cea ortodoxă sau catolică.
Autorul pornește în cercetarea lui de la apariția baptiștilor, formarea primelor grupări și biserici pentru a prezenta informații despre răspândirea baptismului în lume, iar apoi pe continente precum America și Europa. Odată ajunși în Europa, Sorin Bădrăgan vorbește și de apariția mișcării baptiste în țara noastră. Sunt prezentate apoi informații legate de identitatea baptiștilor.
Lucrarea este una amplă de 217 pagini și a fost publicată de curând (2018) la Editura Risoprint din Cluj-Napoca.
Pe coperta patru găsim un extras relevant din introducere, unde autorul vorbește de identitate în termeni antinomici, negativ vs pozitiv, dar și de necesitatea cunoașterii propriei identități și invitația la o evaluare și reevaluare a propriei vieți în lumina Sfintei Scripturi.
„Identitatea nu ar trebui văzută negativ, ca un instrument de excludere – deși poate fi asta cu ușurință, ci pozitiv, ca o contribuție specifică făcută de o anunită confesiune creștină la complexitatea și, de ce nu, frumusețea familiei creștine. Dorința cea mai recentă de dialog și colaborare între confesiunile creștine nu ar trebui să presupună o ștergere a caracteristicilor fiecărei mișcări, ci o percepere a diferențelor ca fiind aspecte care îmbogățesc familia creștină și care provoacă la o cercetare în lumina Scripturii.
Baptiștii, prin multiplele lor contribuții teologice, dar mai ales prin insistența lor ca toți să ne raportăm mereu la Sfânta Scriptură, invită mereu la o evaluare a vieții personale, dar și comunitate față de Cuvânt.”
Cartea costă 25 de lei și se găsește spre vânzare la Institutul Teologic Baptist din București.
Partajează asta:
Deportarea Lidiei Căldăraru și a pastorului baptist Eugeniu Jurenco
Perioada anilor ’40 este una în care am avut și acțiuni extreme precum deportările unor minorități, inclusiv religioase.
În primul caz vorbim de deportarea unor credincioși baptiști rămași în Basarabia cedată URSS-ului în vara anului 1940 la ordinul NKVD.
Trist este faptul că după recuperarea Basarabiei de către români în vara anului 1941 credincioșii baptiști au continuat să fie persecutați.
Iată mai jos link ul unde este prezentat acest caz de deportare al unei credincioase baptiste în baza unei documentări realizate de Vasile Bel care a fooosit informații regăsite în Revista Farul Creștin.
https://istoriebaptistablogul.blogspot.com/2018/06/lidia-caldararu-deportata.html?m=1
Un caz similar de deportare a minorităților religioase, inclusiv din Basarabia a avut loc în luna mai a anului 1942. Atunci Mareșalul Ion Antonescu, conducătorul statului, a dat un ordin secret care prevedea ca toți sectanții să fie deportați in organizațiile de muncă de pe Bug, în Transnistria. Ordinul a fost anulat la scurt timp și nu au fost deportați mulți credincioși baptiști, însă printre aceștia a fost si pastorul Eugeniu Jurenco din orașul Bălți care a fost închis în lagărul Golta din Transnistria. (Vezi AICI un portret al lui Eugeniu Jurenco realizat de Buni Cocar)
Problemele din perioada lui Antonescu le-am tratat în cadrul studiului „Evoluția legislației religioase referitoare la baptiștii din România în timpul Regimului Antonescu” publicat în Jurnalullibertății de credință, 2015, pp. 271-290.
Din prezentarea succintă acelor două cazuri putem observa faptul că acțiunile de deportare au vizat credincioșii baptiști în timpul unor regimuri totalitare sau autoritare pe parcursul anilor 40 ai secolului XX, un secol al extremelor după cum îl portretizează și Eric Hobsbawm.
Partajează asta:
Interviu cu Dr. Dinu Moga, directorul Editurii „Făclia” din Oradea, realizat de Marius Silveșan
În data de 21 martie 2018 la Hotel Ambasador din București a avut loc un eveniment deosebit, lansarea unei noi ediții a Bibliei în limba română editată sub auspiciile Societății Biblice Trinitariene din Londra. Cu acest prilej domnul Dinu Moga, directorul Editurii „Făclia” din Oradea, editură care a tipărit această versiune a Bibliei, a avut amabilitatea de a acorda un interviu domnului Dr. Marius Silveșan.
Istorie Evanghelica 