Capela ITBB, 2 noiembrie 2023: Dr. Paul E. Michelson, Lupta evanghelicilor pentru libertate religioasă în perioada interbelică

Săptămâna aceasta, Dr. Paul Michelson profesor emerit de istorie al Universității Huntington, pe care am onoarea să-l cunosc şi personal, va conferenția la Capela Institutului Teologic Baptist din Bucureşti. Domnia sa este un prieten al românilor și un cercetător neobosit al istoriei românilor, dar și al istoriei baptiștilor. A fost președinte al Societății de Studii Românești (2006-2009), secretar al Conferinței „Credință și Istorie” (2004-2014) și membru al consiliului național al Asociației de Studii Sud-Est Europene (1991-2014); în prezent, este secretar al Societății de Studii Românești și membru al comitetelor de redacție a treisprezece reviste. Cartea sa, „Romanian Politics, 1859-1871: From Prince Cuza to Prince Carol” (1998) a fost selectată de Choice Magazine ca fiind o carte academică remarcabilă a anului 1998 și a fost distinsă cu Premiul Bălcescu pentru Istorie în anul 2000 de către Academia Română.
La mulți ani, Prof. Dr. Iosif Țon la 89 de ani (30 septembrie 2023)
Pastorul şi profesorul Iosif Țon s-a născut la data de 30 septembrie 1934, iar astăzi, 30 septembrie 2023, a împlinit 89 de ani.
Iosif Țon a fost implicat în viața religioasă a comunității evanghelice din România atât în perioada comunistă, cât și în cea postcomunistă. A fost pastor baptist, profesor la Seminarul Teologic Baptist din București, fondator, profesor, rector ls Institutul Biblic Emanuel din Oradea, în prezent Universitate Emanuel din Oradea, realizator la Radio Europa Liberă, președinte al Societății Misionare Române.

Rolul său este în continuare evaluat și reevaluat. S-a scris despre rolul său în mișcarea de rezistență religioasă, precum și despre relația sa cu Securitatea, dar încă nu avem o analiză a activității sale pe baza dosarelor de la CNSAS și a celorlalte surse disponibile. Mă refer la o biografie care să țină seama de normele de cercetare științifică și care să fie scrisă Sine ira et studio, adică Fără ură și părtinire.
În anul 2015 împreună cu istoricul Bogdan Emanuel Răduţ am avut ocazia să i luăm un scurt interviu pe care-l pun și în cadrul acestei postări.
În cadrul acestui interviu Prof. dr. Iosif Țon vorbește și despre modul în care a cunoscut-o pe Elisabeta, cea care avea să-i fie soție atunci și continuă să-i fie soție credincioasă și devotată. Un ajutor potrivit în viața de familie și în lucrarea de propovăduire a Evangheliei.
Todată anul acesta (2022) familia Țon Iosif și Elisabeta a împlinit 63 de ani de căsnicie.
De asemenea, informații înrudite am publicat alături de Bogdan Emanuel Răduţ și cârtea Cultele neoprotestsnte și drepturile omului. Un strigăt la Radio Europa Liberă (aprilie 1977)

Conferinta internațională „Bisericile și puterea politică în timpul comunismului” Alba Iulia, 21-22 septembrie 2023
În cadrul acestei conferințe voi avea o comunicare despre „Baptiștii din România și Revoluția din decembrie 1989”
Iată și programul integral

*

*

*

Facultatea de Teologie Baptistă, Universitatea din București va avea din anul universitar 2023-2024 propria școală doctorală
Profesorul universitar Otniel Bunaciu, Decanul Facultății de Teologie Baptistă (FTB) din cadrul Universității din București a anunțat faptul că în ședința de astăzi, 19 iulie 2023, Senatul Universității din București a aprobat înființarea de către FTB a propriei școli doctorale.
Anunțul este unul important fiindcă vorbește despre înființarea unei scoli doctorale proprii, a Facultății de Teologie Baptistă din cadrul Universității București.

Iată anunțul tradus în limba română.
Dragi prieteni ai Facultății de Teologie Baptistă,
Vă scriu cu o veste excelentă! Astăzi, 19 iulie 2023, Senatul Universității din București a aprobat ca facultatea noastră să demareze procesul de înființare a unei școli doctorale proprii. Numele școlii va fi: „Școala de doctorat”: Studii religioase și interculturale și ne propunem să admitem studenți începând cu toamna anului 2023.
Suntem recunoscători pentru această oportunitate oferită de către Universitatea din București. Dezvoltarea reprezintă o piatră de hotar unică pentru învățământul teologic baptist din România și mulțumim lui Dumnezeu pentru o echipă excelentă care continuă să muncească din greu pentru dezvoltarea facultății. Suntem, de asemenea, recunoscători pentru parteneriatul dumneavoastră continuu și pentru sprijinul acordat eforturilor noastre.
Cu sinceritate,
Prof. univ. dr. habil. dr. Otniel Bunaciu
Decan, Facultatea de Teologie Baptista
Universitatea din București
Scriitoarea Ligia Seman a plecat “acasă“
Scriitoare, poetă, consilieră creștină, Ligia Seman a plecat acasă la Domnul, duminică, 18 iunie 2023.
Serviciul religios de înmormântare va avea loc luni, 20 iunie 2023, începând cu ora 13:00 la Biserica Penticostala Golgota din Hunedoara.

Ligia Seman a scris patru romane de factură creștină, cu orientare neo-protestantă:
- Funiile dragostei (1995), 4 ediții
- Handicapul conștiinței (1999), 3 ediții
- Tragedie și triumf (2004), 2 ediții
- Portrete în cioburi, vol. I și II (2010)
Informații preluate de la pastorul Ciprian Bârsan
Povestea de viață a Ligiei Seman prezentată în cadrul unei emisiuni la Alfa Omega TV
Biserica Baptistă „Sfânta Treime” din București la 90 de ani (1932-2022) – (video)
Un scurt montaj video despre principalele momente din istoria de 90 de ani a bisericii via Alin Cristea în Monografia Cultului Baptist din România. 100 de chestiuni (10-12)
Biserica și-a început lucrarea în anul 1932 cu 11 membri, iar 5 ani mai târziu, în 1937 ajunge la 200 membri, pastor fiind fratele Gheorghe Pop.
În anul 1938 biserica se mută într-un alt spațiu, iar adunarea a fost frecventată și de Richard Wurmbrand până la arestarea sa.
În anul 1956, când în Polonia și Ungaria au loc revolte anticomuniste, biserica se mută într-un nou lăcaș de închinare amenajat în clădirea achiziționată în strada (în prezent Șoseaua) Mihai Bravu, Nr. 106 unde va rămâne până în anul 1983.
În perioada cât biserica s-a întâlnit în lăcașul din Șoseaua Mihai Bravu, aceasta a avut aproximativ 400 membri, un număr important nu numai pentru perioada comunistă, cât și pentru cea postcomunistă. În istoric se menționează faptul că în această perioadă, posibil 1974, s-a organizat prima evanghelizare liberă din țară în urma căreia se pocăiesc 163 de persoane și are loc primul botez liber din țară. Ca și istoric cred că se impun niște clarificări aici. În primul rând cred că cei care au furnizat datele se referă la perioada comunistă, pentru că altfel avem o dilemă foarte mare. Nu a existat o evanghelizare liberă organizată de baptiști de la 1856-1974? Ce înseamnă evanghelizare liberă știut fiind faptul că anul 1974 este un moment în care regimul virează din ce în ce mai mult către național comunism, o accentuare a ideologizării și exacerbare a cultului personalității conducătorului, respectiv Nicolae Ceaușescu. Aceleași observații se aplică și afirmației că în anul 1974 a avut loc primul botez liber din țară. Care sunt caracteristicile unui botez liber? Ce îl diferențiază de unul controlat? Departamentul Cultelor nu a mai fost informat de ținerea unui botez nou testamental? Nu s-a mai cerut liste cu candidații? Discuția este mai complexă aici și trebuie luate în considerare acțiunile de contestare și răspuns, un rol important avându-l Iosif Țon, dar și acțiunile Uniunii Baptiste, aspecte despre care am scris în cartea Bisericile Creștine Baptiste din România : între persecuție, acomodare și rezistență 1948-1965, precum și în Cultele neoprotestante și drepturile omului. Un strigăt la Radio Europa Liberă 1975 scrisă împreună cu istoricul Bogdan Emanuel Răduț.
Pastor principal al bisericii este Vasile Alexandru Taloș care rămâne pastor până în anii ‘90 când plecă și pune bazele Bisericii Baptiste Buna Vestire din București.
În anul 1980 predică în Biserica din Mihai Bravu, cum era cunoscută Biserica Baptistă Sfânta Treime în epocă, evanghelistul Samuel Kemaleson de la World Vision International.
În anul 1983 în contextul sistematizării urbane impusă de Ceaușescu și a demolărilor din zonă pentru lărgirea străzii Mihai Bravu, clădirea Bisericii Baptiste Sfânta Treime este demolată. Tot în același an, 1983, după mai multe intervenții la Departamentul Cultelor, la Guvern și alte autorități, intervenții menționate de pastorul de arunci al bisericii, Vasile Taloș, se obține un imobil pe strada Profesor Iuliu Valaori, Nr. 20.
În anul 1984 se încep lucrările de amenajare a clădirii din strada Iuliu Valaori, care a fost proprietatea unui grec, confiscată de regimul comunist. La momentul respectiv biserica avea 770 membri.
Sfârșitul anilor ‘80 a dus la prăbușirea regimului comunist, la schimbări în societate și în cultul baptist, mai mici decât în primul caz. Biserica a trecut prin perioade de glorie și de frământări. În prezent se pregătește de centenarul pe care îl va celebra în anul 2032.
Soli Deo Gloria!
Evanghelicii din România și revoluția din decembrie 1989
După 40 de ani de comunism, românii și-au luat „porția de libertate” în decembrie 1989.
În toamna acestui an, în calitate de istoric și cercetător, voi participa la o conferință internațională cu o comunicare despre implicarea baptiștilor din România, dar și a celorlalți credincioși evanghelici în evenimentele revoluționare din decembrie 1989, care au avut ca și consecință prăbușirea comunismului.
Dată fiind tema particulară, lansez un apel prin care îi rog pe cititori să-mi semnaleze sau să-mi transmită mărturii, articole, cărți sau orice alt tip de sursă despre implicarea evanghelicilor din România în revoluția din decembrie 1989.
De asemenea, dacă sunt persoane care au participat la evenimentele amintite și vor să-mi spună mărturia dumnealor îi rog să lase un comentariu sau să mă contacteze.
Precizez faptul că sunt istoric și am publicat mai multe cărți și studii despre istoria evanghelicilor din România, iar informațiile le voi folosi în scop științific cu menționarea surselor. Scopul acestui demers este acela de a prezenta rolul credinței și a credincioșilor în prăbușirea comunismului din România.
Cărți publicate:
Marius Silveșan, Istoria unui secol de educație teologică baptistă în România : de la Școala de Misiune la Institutul Teologic Baptist din București (1921-2021), Editura Carmel Print, Arad, 2021. (312 p). (ISBN -978-006-9631-11-9).
Marius Silveșan, Bisericile Creștine Baptiste din România: între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965), Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2012, (410 p). (ISBN 978-606-537-145-3).
Marius Silveșan; Vasile Bel, Rolul lui James Henry Rushbrooke în obținerea libertății religioase pentru baptiștii din România între anii 1907-1947, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2017. (281 p). (ISBN 978-973-53-2138-3)
Marius Silveșan; Bogdan Emanuel Răduț, Cultele neoprotestante și drepturile omului: un strigăt la Radio Europa Liberă (aprilie 1977), Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2014, (136 p). (ISBN 978-973-53-1177-3).
Ioan Bunaciu, Marius Silveșan, Pelerin spre patria cerească, , f. edit., București, 2013, (184 p).
Cu prețuire, Marius Silveșan
Tel. 0724915782
E-mail: marius.silvesan@yahoo.com













