Vladmir Pustan, „Biserica nu mântuiește ci crește oameni”
Foto: crestintotal.ro
Biserica nu mântuiește ci crește oameni.
Pentru că ești deja mântuit te alipești unei biserici, dar biserica nu te naște ci te hrănește după ce te-ai născut din Duh și Scriptură.
Vladmir Pustan, Ortopraxismul sau mersul la biserică
Partajează asta:
Proiecte inițiate de istoricul Dorin Dobrincu la Arhivele Naționale (2007-2012)
Ca urmare a deciziei ministrului de Interne Ioan Rus de a-l demite pe istoricul Dorin Dobrincu din funcția de director al Arhivelor Naționale fără a-și motiva decizia au apărut în presă mai multe articole referitoare lșa activitatea distinsului cercetător.
Marius Oprea, care îl cunoaște personal din anii 90 crede că Dorin Dobrincu a fost schimbat pentru ca a permis prea mult accesul la arhivele Partidului Comunist Roman, la cele ale Comitetului Central al PCR precum și datorită faptului că a dorit să reformeze un sistem anchilozat precum cel al Arhivelor Naționale context în care și-a făcut muți dușmani.
„Regret aceasta schimbare din tot sufletul, mai ales ca am sprijinit in mod direct numirea sa, in 2007. Am avut incredere in Dobrin Dobrincu, cu care ma cunosc de la inceputul anului 1990 si-l apreciez enorm ca istoric, este un om de foarte buna credinta si de o cinste care nu poate fi pusa la indoiala”, a spus Marius Oprea pentruZiare.com.
Marius Oprea crede ca Dobrincu a fost schimbat pentru ca a permis, prea mult, accesul la arhivele Partidului Comunist Roman si la cele ale Comitetului Central al PCR.
„Probabil ca Dorin a deranjat destul de multa lume prin aceea ca s-a tinut de cuvant si a deschis fara niciun fel de opreliste arhivele regimului comunist”, a precizat Oprea.
De asemenea, el crede ca Dobrincu si-a facut si numerosi dusmani in interiorul sistemului, prin atitudinea sa reformatoare.
„Atitudinea lui extrem de radicala in ceea ce priveste reformarea unui sistem, ma refer la cel al arhivelor nationale, care era puternic anchilozat în trecut, a deranjat. Dusmanii lui au profitat acum de aceasta schimbare politica”, a dezvaluit Marius Oprea.
Revista 22 a dedicat și ea un articol evenimentului, respectiv demiterii directorului Arhivelor Naționale. Spre deosebire de alte articole, acesta prezintă succint care au fost proiectele inițiate de Dobrincu pe parcursul exercitării mandatului de director al Arhivelor Naționale Istorice ale României.
Dorin Dobrincu a fost directorul la Arhivele Naţionale începând cu iulie 2007, mandatul său fiind reînnoit periodic la fiecare 6 luni. În această perioadă au fost integral deschise cercetătorilor şi publicului arhivele Partidului Comunist Român şi arhivele CC al PCR.
În perioada 2007 – 2012, la Arhivele Naţionale au fost iniţiate mai multe proiecte, printre care se numără: fototeca online a comunismului românesc care cuprinde o arhivă online de fotografii din perioada Dej şi Ceauşescu Stabilirea unui acces universal şi egal la documentele existente în Arhivele Naţionale; demararea unui proiect european de 6 milioane de euro pentru informatizarea arhivelor naţionale; creşterea numărului anual de cercetători în Arhivele Naţionale, de la 7500 in 2007 la 13.500 în prezent; demararea unui proiect de colaborare cu Arhivele din Ungaria referitor la realizarea unei colecţii bilingve (română şi maghiară) de 20 de volume cu privire la istoria Transilvaniei până în 1918.
Dorin Dobrincu este doctor al Facultăţii de Istorie din Iaşi, cu o specializare în rezistenţa anticomunistă. A fost expert al Comisiei Tismăneanu pentru analiza dictaturii comuniste din România şi coordonator al Comisiei Prezidenţiale Consultative pentru analiza dictaturii comuniste. Dorin Dobrincu este membru al consiliului ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului. A fost numit director la Arhivele Naţionale în iulie 2007, în mandatul ministrului de Interne Cristian David.
Recomandări:
Partajează asta:
Zenovie Pâclișanu, Biserica și Românismul
Lăpugean Emanuel-Zaharia, recenzie a cărții lui Zenovie Pâclișanu, Biserica și românismul, Cluj-Napoca: Galaxia Gutenberg, 2005.
Zenovie Paclisanu, preot greco-catolic, s-a născut în anul 1886 în comuna Straja din județul Alba. Face studiile
teologice la Blaj iar specializarea la Institutul Catolic Augustaneum din Viena, unde obține și doctoratul. De-a lungul vieții, a ocupat funcții importante, de la Director al Bibliotecii Centrale din Blaj, până la rangul de prelat Papal, iar mai apoi a fost numit în funcția de vicar general mitropolitan al credincioșilor Greco-Catolici din Muntenia, Oltenia și Moldova. În anul 1958 a murit în mâinile celor care îl torturau.
În cartea sa, Biserica și Românismul, autorul prezintă un studiu istoric bine documentat cu privire la credința creștină de pe meleagurile României, starea bisericească românească, condițiile de desfășurare a vieții mănăstirești, prezentând unele detalii importante, și accentuând puternic “durerea” sa, și de altfel o dilemă bisericească națională: “De ce România este o țară Creștină de credința Ortodoxă și nu Catolică?”
El prezintă lipsa de statornicie a Credinței românești, datorată influențelor slavonice, iar mai apoi grecești. România nu dispunea de cărți scrise în limba națională, singurele cărți liturgice de care dispunea fiind cărți în limbi slavonești, fiindcă nu aveau posibilitatea de a aduce cărți grecești din Constantinopol sau cărți latinești din Roma. Astfel a fost introdusă în lumea bisericească românească, limba Slavonă, care a stăpânit viața românească intelectuală.
Autorul scoate la iveală însă și alte variante ale folosirii limbii Slavone în slujba bisericească românească, și nu își impune crezul său, el insistând mult pe acest subiect, deoarece îl consideră vital pentru evoluția credinței creștine în România, dar și evoluția țării întregi.
Prin prezentarea cronologică a ideilor, autorul nu uită să puncteze și apariția primelor mitropolii din Muntenia și Moldova (sec. al XIV-lea), mitropolii care urmau situația ierarhică din Constantinopol. Dezamăgirea autorului este dată și de influența puternică pe care grecii au exercitat-o după slavonism asupra României.
Citând istoria, autorul afirmă că între secolele XVII-IXX Biserica românească a cunoscut foarte puternic extinderea grecismului. Lideri religioși greci au invadat România, și numărul clericilor greci așezați în țările Române fiind, metaforic vorbind, fără sfârșit. Problema grecismului era că ei se manifestau într-un mod deloc biblic. Mărturiile spun că ei erau lacomi și hrăpăreți, nu se însuflețeau deloc pentru idealurile și cultura românească, aceasta având de suferit enorm de mult, deoarece neamul românesc nu trăgea niciun folos din monasticism. Alte mărturii susțin că stareții aveau averi private, făceau negoțuri, practicau camăta, stăteau în afara mănăstirii, primeau măicuțe în mănăstiri, primeau în interior persoane care nu erau călugărițe, foloseau documente false pentru câștigarea de averi, etc.
Românii ajunseseră să fie indignați de atitudinea grecilor. Ei credeau că mănăstirile au fost centre puternice culturale din care ieșea lumina asupra neamului; însă atunci când s-au uitat cu băgare de seamă, în loc de muncă culturală spornică și febrilă, și în loc de idealism creștinesc, s-a găsit exact opusul, și anume întuneric și o ignoranță înspăimântătoare.
De la o asemenea conducere de mănăstiri, cultura românească nu putea să aștepte prea mult. Astfel, de-a lungul istoriei au fost multe încercări de a scoate egumenii (stareții) greci, și de a româniza mănăstirile, multe dintre încercări fiind eșuate datorită gradului ridicat de incultură. Aceasta era o problemă asupra tuturor regiunilor românești: Țara Românească, Moldova, Transilvania, Muntenia, Dobrogea.
Chiar dacă într-un final România a scăpat de conducerea grecească din cadrul mănăstirilor, aceștia au lăsat urmări, iar România de astăzi trebuie să le sufere și să le poarte consecințele. Autorul încheie cartea sa într-un mod optimist, afirmând că DA!, Biserica Românească va fi una adevărată așa cum trebuie, după rânduiala lui Isus Hristos.
Partajează asta:
A apărut volumul Sfârșitul regimurilor comuniste: cauze desfășurare, consecințe
După două decenii de la căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală şi de Est, deschiderea arhivelor şi libertatea de utilizare a unor surse alternative de documentare oferă specialiştilor în domeniul istoriei recente posibilitatea de a reconstitui evenimente petrecute în perioada totalitară şi de a elabora analize complexe. Cauzele, desfăşurarea şi consecinţele prăbuşirii regimurilor comuniste, atât în România cât şi în plan internaţional, sunt câteva din temele importante ale istoriei recente, destul de puţin cunoscute, şi care pot oferi chei de înţelegere a realităţilor prezente. Astfel, cele studii 27 de studii din acest volum reprezintă o contribuţie la cunoaşterea realităţilor istoriei recente din România şi din alte state care au cunoscut regimuri comuniste.
Volumul conţine lucrări prezentate la ediţia a IV-a a Simpozionului internaţional care a avut loc la Făgăraş-Sâmbăta de Sus în perioada 25-27 Iunie 2009 şi a apărut cu sprijinul Fundaţiilor Konrad Adenauer şi Aspera.
Pentru cei interesaţi redau mai jos cuprinsul volumului:
CUPRINS
Cuvânt înainte
SFÂRŞITUL REGIMULUI COMUNIST ÎN ROMÂNIA. CAUZE, DESFĂŞURARE ŞI CONSECINŢE
Doina Jela
De ce s-a prăbuşit regimul comunist şi cum s-ar fi putut oare să nu se întâmple acest lucru?
Mircea Stănescu
Relaţiile româno-sovietice de la Masa rotundă poloneză până la căderea comunismului în Europa de Est
Floarea Dobre, Luminiţa Banu
Reflectarea în documentele Securităţii a impactului programului de sistematizare a mediului rural (1989)
Ilie Gherheş, Mihaela-Cristina Tusluc
Petrova Maramureşului, 16 ianuarie 1989. Un moment de rezistenţă împotriva sistematizării ceauşiste
Florian BANU
Noiembrie 1989 – plecarea din România a Nadiei Comăneci – ultima lovitură de imagine dată regimului Ceauşescu
Elena Gherman, Liviu Ţăranu
Câteva consideraţii pe marginea evoluţiei economiei româneşti în ultimul deceniu comunist
Raluca Nicoleta Spiridon
Viaţa cotidiană şi starea de spirit a populaţiei premergătoare imploziei sistemului comunist din România în decembrie 1989 – Aspecte din dosarele Securităţii
Mihaela Toader
Exilul românesc şi Revoluţia din decembrie ’89
Cristina Roman
Prăbuşirea regimului comunist şi începuturile democratizării societăţii româneşti (1989-1992)
Cosmin Budeancă
„Între două patrii”. Percepţia românilor asupra etnicilor germani emigraţi din RomâniaISTORIA COMUNISMULUI ÎN POSTCOMUNISM
Alexandra Bogdanovici
Deportarea sârbilor în Bărăgan
Vladimir Lj. Cvetković
Tratativele privind rezolvarea incidentelor de graniţă din Timişoara în 1953 şi impresiile delegaţiei iugoslave cu privire la realitatea românească
Liliana Corobca
Desfiinţarea cenzurii comuniste româneşti (D.G.P.T.) în anul 1977*
Marius Silveşan
Relaţia dintre Biserică şi Stat în România comunistă. Studiu de caz: Alegeri la comunitățile baptiste în 1975*
Denisa Florentina Bodeanu
Informatorii din Cultul Baptist între 1979-1989*
Jánosi Csongor
Cariera unui ofiţer de Securitate. Ungváry József în documentele de arhivă şi în memoria colectivă
Antonovici Valeriu
Munca patriotică în Republica Socialistă România – Dacă-i ordin, cu plăcere!
Gabriel Catalan
Reflectarea evenimentelor din decembrie 1989 din România în manualele şcolare de istorie
Dragoş Carciga
Comunismul şi Muzeologia. O cercetare criticăCOMUNISM ŞI POSTCOMUNISM PE PLAN INTERNAŢIONAL
Larisa Turea
Consideraţii privind meandrele memoriei culturale şi colective (cu referire la schimbările de mentalitate induse de înfometarea populaţiei din R.S.S. Moldovenească în 1946-1947)
Ion Xenofontov
Mişcarea naţională din R.S.S. Moldovenească în istoriografie: premise, evoluţie, consecinţe
Lidia Prisac
Problema naţională în R.S.S. Moldovenească în contextul restructurării gorbacioviste
Eduard Boboc
Colapsul sistemului totalitar sovietic şi dezintegrarea U.R.S.S.
Mihai Croitor, Sanda Borşa
Deng Xiaoping şi limitele reformismului chinez
Boštjan Kolarič
Căderea regimurilor comuniste în Iugoslavia şi consecinţele asupra Sloveniei
Maria Dermendzhieva
Darzhavna Sigurnost (Securitatea bulgară din perioada comunistă) şi noile servicii de securitate naţională
După cum se remarcă și din parcurgerea cuprinsului, în cadrul acestui volum se regăsesc și două studii privitoare la evanghelicii din România în perioada comunistă.
Primul studiu este al Denisei Florentina Bodeanu (căsătorită Budeancă), cercetătoare la CNSAS care abordează o problemă spinoasă în societatea românească dar și în mediul evanghelic, cea a colaborării personalului de cult cu Securitatea ca instituție de poliție politică.
Cel de-al doilea studiu realizat de mine se bazează pe documente identificate în Arhiva Departamentului Cultelor (Arhiva Secretariatului de Stat pentru Culte) și tratează alegerile de la comunitatea baptistă Oradea ce au avut loc în anul 1975, precum și cazul Liviu Olah.
Partajează asta:
Patriarhia avertizează ca Biblia distribuită de Adevărul este neoprotestantă/ Răspunsul Adevarul: Este Biblia creștină, aceeași pentru întreaga creștinătate, indiferent de confesiune
Patriarhia Romana atrage atenția că Biblia distribuită miercuri de catre ziarul „Adevarul” este neoprotestanta. „Deoarece mai multi credinciosi ortodocsi au sesizat deja Patriarhia Romana cu privire la faptul ca au fost indusi in eroare de catre cotidianul Adevarul, prin oferirea spre vanzare a unei Biblii neoprotestante, solicitam acestei publicatii ca in articolele promotionale si in spoturile publicitare sa ofere informatiile corecte despre editia Bibliei pe care o difuzeaza,” se arata intr-un comunicat difuzat de agentia de stiri Basilica a Patriarhiei.
„In acelasi timp, indemnam clerul ortodox sa informeze comunitatile de credinciosi despre faptul ca Biblia vanduta impreuna cu ziarul Adevarul nu este ortodoxa si contine diferente majore de traducere fata de textul oficial al Sfintei Scripturi a Bisericii Ortodoxe Romane”, mai precizeaza Patriarhia.
Cotidianul Adevarul a inceput sa vanda impreuna cu ziarul, la toate punctele de difuzare a presei si in librariile proprii, o editie revizuita a Bibliei traduse de Dumitru Cornilescu, aparuta anul acesta la editura „Orizonturi” din Bucuresti.
UPDATE Adevarul Holding: Este Biblia creștină, aceeași pentru întreaga creștinătate, indiferent de confesiune
De cealalta parte, grupul de presa Adevarul Holding precizeaza, intr-un comunicat remis HotNews.ro, ca „Biblia care apare impreuna cu ziarul Adevarul este Biblia crestina, aceeasi pentru intreaga crestinatate, indiferent de confesiune”. „In nici un material de presa sau promotional Adevarul nu a pretins sau sustinut ca Biblia care apare impreuna cu ziarul este o versiune ortodoxa, catolica, neoprotestanta sau sinodala”, se arata in comunicatul Adevarul Holding, semnat de directorul general al trustului, Peter L. Imre.
Precizarile conducerii Adevarul Holding cu privire la Biblia distribuita:
– Ziarul Adevarul recunoaste si respecta rolul Bisericii Ortodoxe Romane si, in consecinta, nu doreste sa intre in polemici sau sa stirbeasca autoritatea Bisericii nationale.
– Ziarul Adevarul se adreseaza tuturor cetatenilor romani, indiferent de confesiune.
– In nici un material de presa sau promotional Adevarul nu a pretins sau sustinut ca Biblia care apare impreuna cu ziarul este o versiune ortodoxa, catolica, neoprotestanta sau sinodala. Biblia e una singura.
– Biblia care apare impreuna cu ziarul Adevarul este Biblia crestina, aceeasi pentru intreaga crestinatate indiferent de confesiune. Din punctul nostru de vedere, ea se adreseaza tuturor crestinilor vorbitori de limba romana. Diferentele de traducere si interpretare – care apar inclusiv in editiile acceptate de BOR – le lasam pe seama bisericilor si teologilor.
– „Lucrarea nu contine nici un fel de comentarii sau alte consideratii si reprezinta o traducere justa a formei originale a Bibliei. Ceea ce deosebeste aceste confesiuni sunt interpretarile pe care fiecare dintre ele le dau Bibliei. Lucrarea publicata de noi nu cuprinde nici un punct de vedere sau comentariu pe marginea textului Bibliei”, precizeaza si Editura Orizonturi, detinatoarea drepturilor de traducere pentru editia aparuta impreuna cu ziarul Adevarul.
– In completarea acestor informatii precizam ca traducerea Cornilescu a fost considerata in epoca „net superioara oricarei alte traduceri, fiind prezentata intr-o limba supla si curgatoare, care lipseste oricarei alte traduceri” (Alexandru Maianu, „Viata si lucrarea lui Dumitru Cornilescu”).
Articol preluat de pe HotNews.ro
Comunicatul Patriarhiei Române precum și unele puncte de vedere față de acesta au fost menționate în cadrul articolului Cum au ajuns Biblia și Adevărul să-i smintească pe credincioșii ortodocși
Partajează asta:
Cum au ajuns Biblia și Adevărul să-i smintească pe credincioșii ortodocși
Ziarul Adevărul vinde începând de astăzi o „ediție revizuită a Bibliei traduse de Dumitru Cornilescu, apărută anul acesta (2012) la Editura ”Orizonturi” din București.”
Față de acestă situație, Agenția de știri Basilica a dat un comunicat critic care poate fi citit împreună cu un punct de vedere argumentat accesând link-ul de mai jos.
Un punct de vedere similar și în link-ul de mai jos
http://emyradut.blogspot.com/2012/04/eveniment-idenit-biblia-cornilescu.html
Partajează asta:
„Uită de biserică, urmează-l pe Iisus” – capcanele unei soluții simplificatoare
În această săptămână, Newsweek Magazine ilustrează coperta cu imaginea lui Iisus, reprezentat într-o variantă modernă, acompaniat de titlul articolului principal „Uită de Biserică, urmează-L pe Iisus”, scris de Andrew Sullivan. Titlul pare să facă aluzie la tendința creştinilor de a opta pentru o religie casnică, decât una în sânul bisericii, dar de fapt abordează mai multe teme de interes ale creştinătăţii secolului XXI.
Citește continuarea pe site-ul http://www.semneletimpului.ro
Partajează asta:
Sorin Sabou – Firea românilor si Evanghelia (III)
Partajează asta:
Jesus vs. Spirituality: An Interview with Ravi Zacharias
Crosswalk.com talks with Dr. Ravi Zacharias about his latest book, Why Jesus? Dr. Zacharias responds to the mass marketed spirituality of Deepak Choprah, Oprah Winfrey, and other postmodern gurus by pointing to the truth that is found only in Christ.
Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.
Partajează asta:
Mersul la biserică și împlinirea ritualurilor nu ne mântuiesc
Sunt mulţi care practică doar o „spoială” de creştinism, crezând că mersul la biserică şi împlinirea ritualurilor îi pot mântui.
Istorie Evanghelica 