Dragoș Pătraru – La revedere, Sire!
V-ați simțit vreodată foarte, dar foarte vinovați atunci când a murit cineva apropiat dar căruia ați simțit, în acel moment, că nu i-ați acordat nici timpul, nici dragostea și nici respectul pe care le merita?
Se întâmplă, de obicei, atunci când ne mor bunicii. Acei bunici care, eventual, ne-au crescut. Aceia care așteaptă de la noi măcar câte un telefon, din când în când. O vizită, cinci-zece minute, măcar, în care să se uite la noi și să vadă, cu ochii lor îngăduitori, ce am devenit.
Așa și-a început Dragoș Pătraru emisiunea Starea nației în care a evocat personalitatea Regelui Mihai I, dar a evidențiat totodată rolul monarhiei în făurirea României moderne, dar și faptul că după 1990 ne-am luat „rația de libertate” și nu libertatea deplină.
Cătălin Dupu, Sublimul imperfecțiunii – opinii despre carte (I)

Cătălin Dupu, Sublimul imperfecțiunii, Editura Cetate Deva, Deva, 2016, 187 pagini. Cartea include și un studiu de Marius Silveșan intitulat „Literatură și societate”, pp. 144-171.
Romanul Sublimul imperfecțiunii este o lucrare care încă de la primele pagini are mai multe elemente de noutate în comparație cu alte lucrări ale autorului. Astfel, pe pagina cu care se deschide cartea este menționat faptul că aceasta este un roman inspirat după fapte reale. Iată că autorul este ancorat în realitate și avertizează, informează cititorul, asupra acestui aspect încă de la început. Un alt element este cel legat de Cuvântul înainte care este mai bine conturat decât în alte cărți și conține la rândul său elemente de noutate și informații utile. Cuvântul înainte este publicat sub titlul „Înainte și după. Explicațiune”, iar în cadrul acestuia cititorul este avertizat că în fața lui „se deschide o călătorie neobișnuită” (p. 7) precum drumul printr-un orășel mic din Italia, un nou caz al comisarului Gabriel Voinescu, dar și din alte motive pe care cititorul le va descoperii pe parcursul lecturării romanului. Un alt element de noutate ar fi precizarea faptului că poeziile care apar în această carte, dar și în alte cărți ale autorului și nu au menționat un nume, sunt scrise de autor. Autor care se simte încurajat de feedback-ul primit de la cititori și de dorința acestora de a citi, dar și de a vedea ecranizate unele din cărțile scriitorului. Această dorință am exprimat-o și eu (MS) cu referire la schițele, nuvelele, povestirile istorice și datorită faptului că imaginea are un impact destul de mare, iar ideile pot fi transmise către o audiență mai mare cu specificarea faptului că avem o diferență între cuvânt și imagine, iar cei care aleg imaginea în defavoarea cuvântului trebuie să fie conștienți de acest lucru. La urma urmei și cinematografia este o artă.
Din punct de vedere tehnic romanul este împărțit în doisprezece capitole cărora autorul le alocă un spațiu relativ egal de zece pagini. Primul capitol se intitulează vacanță la Veneția unde facem cunoștință cu Eliza, o studentă din România care după doisprezece ani de eforturi reușește să-și îndeplinească visul copilăriei, acela de a petrece o vacanță la Veneția și a se plimba cu gondola. Prezentarea cadrului geografic, portretizarea personajelor se realizează într-un stil atractiv care îl captivează pe cititor și are rolul de a crea acele imagini atât de necesare în lecturarea unei astfel de cărți. Capitolul doi, intitulat Neprevăzute, este cel în care facem cunoștință cu familia Constantinescu, dar și cu comisarul Voinescu aflat și el la Veneția. Drumurile noastre este titlul capitolului trei unde aflăm despre continuarea călătoriei alături de comisarul Voinescu și Eliza. Eroii marilor ecrane este titlul și totodată tema capitolului patru unde sunt amintite nume precum Silvester Stalone și Bud Spencer. Toate acestea au scopul de a răspunde la o întrebare actuală, anume: Există bărbatul perfect ? (p. 49). Conexiune este titlul capitolui următor, respectiv cinci unde este prezentat modul de lucru al comisarului Voinescu și conexiunile pe care acesta le realizează.
Va urma.
Revista „Archiva Moldaviae” – volumul IX/2017

Volumul IX/2017 al revistei „Archiva Moldaviae” tocmai a ieșit de sub tipar. Cele 510 pagini conțin studii de istorie, documente, recenzii, note bibliografice și prezentări ale vieții științifice. Cei 22 de autori au atins subiecte variate: genealogia familiei Călmașu-Callimachi, situația Basarabiei în secolul XIX, tinerețea lui Constantin Stere, socialiștii români și relațiile lor cu socialiștii germani la începutul Primului Război Mondial, personalități academice în România interbelică (Oreste Tafrali) sau în cea comunistă (Leonida Boga, Neculai Zaharia), inclusiv urmărirea celor din urmă de către Securitate, antisemitismul în România celei de-a jumătăți a secolului XIX și în perioada interbelică, dar și negaționismul în postcomunism, o analiză istoriografică a istoriei evanghelicilor din România, refugiații polonezi în Câmpulung-Muscel în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, rezistența armată anticomunistă – cazul grupului de pe versantul nordic al Munților Făgăraș, evenimentele din 1989 la Brașov, politici urbane și religioase în România comunistă, situația republicii Moldova în anii 1990. Volumul este disponibil în format PDF pe website-ul revistei (www.archivamoldaviae.ro).
http://www.archivamoldaviae.ro/announcement
În cadrul acestui număr se regăsește și un studiu despre Protestantismul din România în perspectivă istoriografică scris de Paul E. Michelson, The History of Romanian Evangelicals, 1918-1989. A Bibliographical Excursus.
Cu acest prilej menționez că îmi va apărea și mie un studiu similar de mai mici dimensiuni despre istoria baptiștilor din România în secolul XX.
Arhivele Olteniei: Bogdan Emanuel Răduț, Contribuția și perspectiva evanghelicilor români asupra Revoluției din decembrie 1989
Istoricul Bogdan Emanuel Răduț se apleacă în acest studiu asupra modului în care evanghelicii români s-au implicat în Revoluția din decembrie 1989, dar și asupra modului în care aceasta s-a reflectat în presa cultelor evanghelice, precum și în istoriografia Evanghelică postdecembristă.

Evenimentele petrecute la finele anului 1989 au suscitat interesul dezbaterilor din ultimul sfert de veac. Asupra lor planează întrebarea, încă nelămurită, dacă a fost revoluţie populară sau lovitură de stat. Interesul arătat de conaţionalii noştri, faţă de cărţile care apar pe piaţă tratând acest subiect, ne arată setea de adevăr, dar şi dorinţa de cunoaştere şi înţelegere. Pentru generaţiile tinere, 1989 poate nu înseamnă nimic, dar pentru cei care au participat atunci poate înseamnă totul. Cercetările pentru acest subiect le-am început în 2014. O parte dintre ele le-am susţinut sub formă de comunicare ştiinţifică în cadrul unui simpozion şi apoi publicate. Dar am continuat şi dezvoltat subiectul, domeniul fiind încă generos. Prezint o nouă variantă, cu noi adăugiri la înţelegerea contribuţiei şi perspectivei pe care evanghelicii au oferit-o revoluţiei. Cel puţin pentru ei. Plecând întâi de la cunoaşterea identităţii istorice a acestora, vom aborda mai multe paliere. În primul rând, prezenţa evanghelicilor în revoluţie, prin câteva exemple, precum şi gradul lor de implicare în evenimentele ce au dus la prăbuşirea unui sistem bazat pe ateism şi materialism dialectic. Apoi, vom vedea cum au privit aceştia Revoluţia, cum au reflectat-o în presa internă a cultelor, ce a însemnat pentru ei şi ce impact a avut asupra comunităţilor religioase ale acestora. Nu mă îndoiesc de faptul că poate există şi alte opinii decât cele prezentate în acest studiu, de aceea nu emit nicio pretenţie de exhaustivitate. Cercetarea acestui subiect nu se bazează pe documente de arhivă, de altfel acestea fiind şi sumare sau chiar inexistente, ci pe memorialistică, conştient, totodată, de subiectivismul acesteia, precum şi pe corespondenţa privată cu persoane implicate activ în acele zile.
Articolul poate fi citit accesând link-ul următor: http://arhiveleolteniei.ro/
Apariții editoriale (51) – Mihai Ciucă, Baptiștii din Brăila. Un veac de mărturie 1918-2018
Semnalez aici apariția unei lucrări interesante, bine realizate din punct de vedere științific.
Mihai Ciucă, Baptiștii din Brăila. Un veac de mărturie 1918-2018, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2017.

Viața bisericii baptiste din Brăila în evoluția sa pe parcursul mai multor regimuri politice, de-o vârstă cu România Mare (n. 1918), este prezentată de către Mihai Ciucă cu competență și aplecare către detalii. Parcurgând această carte veți tetrăi momentele de glorie, dar și de restriște ale acestei biserici.
Pentru cei interesați prezint mai jos cuprinsul cărții.

*

Pe coperta patru puteți citi un text al doamnei Conf. univ. dr. Mihaela Bucin despre această carte.

Adevarul.ro: Destinul cutremurător al românului Richard Wurmbrand, unul dintre cei mai influenţi creştini ai omenirii: a schimbat pe veci gândirea SUA despre comunişti
Ziarul Adevărul prezintă o biografie succintă și bine scrisă a pastorului luteran Richard Wurmbrand.

Pastorul Richard Wurmbrand este considerat unul dintre cei mai influenţi creştini din toate timpurile. Cărţile sale, despre religie şi chinurile îndurate în închisorile comuniste din România, au fost publicate în peste 80 de limbi. În urma sa a rămas şi o operă caritabilă uriaşă.
Unul dintre cei mai apreciaţi istorici ai Creştinismului, britanicul Geoffrey Hanks, l-a inclus pe Richard Wurmbrand în lucrarea sa, „70 Great Christians”, în care a analizat influenţa a diverşi lideri religioşi în cele 20 de secole de Creştinism.
Publicaţia „Times” l-a numit „un român gigantic”, iar alt prestigios cotidian britanic, „The Guardian”, apreciază că, în anii ’60, în plină teroare roşie în estul Europei, Richard Wurmbrand a reuşit să schimbe pentru totdeauna percepţia Occidentului asupra comunismului.
Cum înţelegea Vestul ce se întâmplă în lumea comunistă i s-a revelat lui Richard Wurmbrand în Norvegia, în 1964, stat căruia regimul roşu din România îl vânduse pe pastorul luteran contra sumei de 10.000 de dolari. Liderul religios tocmai terminase „un stagiu” prelungit de 14 ani în închisorile comuniste. Chemat să vorbească în faţa mai multor militari americani staţionaţi în Norvegia, Wurmbrand a fost întrebat de către un colonel cum ar putea Vestul să încerce să coexiste cu regimul totalitar din Est.
Drept răspuns, pastorul român, cunoscut pentru dramatismului comportamentului său, s-a îndreptat înspre ofiţerul american şi i-a smuls portofelul din buzunar. Apoi i-a spus: „Ţi-am luat banii! Banii tăi sunt în buzunarul meu. Să coexistăm!”.
Ulterior, ofiţerul american l-a convins pe Richard Wurmbrand să plece în Statele Unite ale Americii pentru a pleda cauza anticomunismului cu replica:
„Domnilor, să-l trimitem pe acest om în America să le smulgă portofelele tuturor stângiştilor şi să le deschidă ochii!”.
Citește continuarea aici: http://adevarul.ro/locale/iasi/destinul-cutremurator-romanului-richard-wurmbrand-unul-cei-mai-influenti-crestini-omenirii-schimbat-veci-gandirea-sua-despre-comunisti-1_551bffb4448e03c0fd1e74dd/index.html
Otniel Bunaciu, Mișcarea baptistă (Întrebări și răpunsuri)
Sesiunea de întrebări și răspunsuri legată de prelegerea “Mișcarea baptistă – o identitate în continuă devenire” susținută în cadrul Conferinței științifice Reforma protestantă și limbajele credinței organizată de Facultatea de Teologie Baptistă, Universitatea din București în data de 31 octombrie 2017. Evenimentul a fost organizat în contextul celebrării a 500 de ani de Reformă protestantă.
Otniel Bunaciu, Mișcarea baptistă – o identitate în continuă devenire
Mișcarea baptistă – o identitate în continuă devenire a fost titlul prelegerii susținute în cadrul Conferinței științifice Reforma protestantă și limbajele credinței organizată de Facultatea de Teologie Baptistă, Universitatea din București în data de 31 octombrie 2017. Evenimentul a fost organizat în contextul celebrării a 500 de ani de Reformă protestantă.
Profesorul Otniel Bunaciu vorbește în cadrul prelegerii sale despre aspectele identitare ale mișcării baptiste, unul dintre acestea fiind libertatea.
Scurt istoric al Comunității Bisericilor Creștine Baptiste Arad (1906-2015)
Infiintarea Comunitatii Baptiste Romane Arad a fost o consecinta a libertatii religioase garantata prin Legea XLIII /1895 din Austro –Ungaria si a avut loc in data de 23-24 mai 1906 in localitatea Curtici jud.Arad. Ceea ce a stat la baza constituirii Comunitatii Baptiste Romane Arad a fost in fapt Statutul Bisericilor Baptiste din Austro –Ungaria emis in anul 1905. La infiintarea ei din 1906, Comunitatea Baptista Romana Arad cuprindea bisericile din Arad si imprejurimi, Valea Muresului, zona Banatului, cercul de biserici Siria, Chisineu Cris si Ketegyhaza.
Dupa unirea Transilvaniei cu Romania la 1 decembrie 1918, schimbarile socio –politice si administrative si in plus prigoana dezlantuita impotriva baptistilor dupa 1920 ( ordinul confidential nr.88 / 1920 si ordinul confidential nr. 615/11 noiembrie 1920 – prin care se interzice orice fel de adunare a baptistilor) se creeaza nevoia de reorganizare a fratietatii pentru a-si putea apara cauza.
In asemenea imprejurari, la 19 iulie 1922 are loc la Arad, adunarea generala de constituire a Comuniatii Arad. In urma cererii adresate prefecturii judetului Arad, se emite hotararea nr. 4493/29 iulie 1922, semnata de catre prefectul dr.Anghel, prin care autoritatile iau cunostinta de infiintarea Comunitatii Baptiste Romane, care cuprindea judetele : Arad, Timis, Caras Severin,Torontal, Alba inferioara, Sibiu, Hunedoara si Fagaras. Primul presedinte al noii Comunitati a fost fratele Ioan Popa originar din Siria , judetul Arad.
In data de 5 septembrie 1922 a avut loc o conferinta de organizare a Comunitatii la Arad, detalii despre aceasta conferinta fiind prezentate in revista de limba maghiara Szeretet nr. 9 / 1922 pagina 13.
Comunitatea Arad a devenit un centru foarte important atat din punct de vedere administrativ, cat si din punct de vedere spiritual,nu doar pentru zona vest, ci si pentru intreaga tara.
Despre importanta si rolul pe care baptistii din judetul Arad l-au avut in tara vorbesc evenimentele istorice legate de Arad ca : organizarea Seminarului Teologic Baptist la Buteni in 1921, tot la Buteni judetul Arad avand primul si al doilea congres al baptistilor ( 13 -15 februarie 1920 si 28-30 septembrie 1922 ) . De asemena tot aici, la Buteni a avut loc Congresul Scolii Duminecale si Conferinta pe tara a dirijorilor (Farul Mantuirii 1922, nr.11-12,pagina 9-10)
Primul sediu al Comunitatii Arad a fost pe strada Blanduziei nr.4 intre anii 1922- 1929.
Intre 21-28 ianuarie 1925 in Arad, pe strada Blanduziei nr.4 s-a desfasurat prima conferinta de organizare a baptistilor din toate judetele Ardealului ( revista maghiara “Szeretet” nr.4 /1925 pag.13.).
Datorita decretului nr. 76647/4 august 1933, articolul 51, s-a aprobat un nou statut care a facilitat infiintarea de comunitati pe tot cuprinsul tarii, iar aceasta perioada 1933-1942 este cunoscuta sub numele “perioada Comunitatilor mici”. Doar in judetul Arad au fost vreo noua comunitati.
Un eveniment cu un mare rasunet a fost Congresul Baptist European care a avut loc in Arad in 2-3 octombrie 1930 si care s-a desfasurat in cladirea Teatrului de Stat Arad.
Dupa anul 1929, sediul Comunitatii s-a mutat in strada Bihor nr. 13, cladire in care s-a infiintat si a functionat si Biserica “Speranta” pana in 1977.
Dupa ce confesiunea baptista a fost desfiintat prin decretul lege 927/ 29 decembrie 1942 si nr. 431 / 19 iulie 1943, iar prin decretul lege nr. 548/ 28 octombrie 1944 se abroga decretele prin care confesiunea baptista este desfiintata, bisericile isi reiau activitatea, iar Comunitatea Arad se reorganizeaza in 27 ianuarie 1945. S-a constituit o Comunitate separata, cea din Buteni avand peste 50 de biserici de pe Valea Crisului Alb.
La Comunitatea Arad a fost ales presedinte Alexa Popovici, vicepresedinti Florea Dragan si Gheorghe Bacis, secretar Nicolae Precupas, iar casier Dimitrie Imbroane.
Ca urmare a libertatii religioase, la 27-28 octombrie 1945 in Sala Palatului Cultural Arad a avut loc Congresul Cultului Baptist la care au fost prezenti peste 1500 de delegati din intrega tara.
La congresul Cultului din 1948 tinut la Buteni s-a votat un nou Statut de Organizare si Functionare a Cultului Baptist din Romania, care a fost aprobat si tiparit in 1951. In noua organizare teritoriala, Comunitatea Buteni se desfiinteaza si este arondata la Comunitatea Arad. S-a ales o noua conducere si anume : presedinte Tamas Teodor, vicepresedinti Dudau Ilie si Banciu Ioan. Deoarece presedintele Tamas Teodor s-a retras, locul i-a fost luat de catre primul vicepresedinte Dudau Ilie care a condus Comunitatea timp de zece ani..In perioada de dupa 1954 au venit vremurile de prigoana comunista, manifestata prin limitarea serviciilor divine si desfiintarea unor biserici.
In timp ce la nivel de tara s-au desfiintat regiunile, ca sistem administrativ, a fost desfiintata si Comunitatea Arad, o parte din biserici au trecut la Comunitatea Oradea, iar altele la Comunitatea Timisoara. Astfel, din 1961 pana in 1976 cea mai veche Comunitate din tara a incetat sa mai existe.
La data de 4 decembrie 1975 s-a hotarat reorganizarea Comunitatii Arad. In noua reorganizare a Comunitatii Arad a fost ales ca presedinte Grec Traian, vicepresedinti Chiu Mihai si Handra Sima, secretar a fost numit Truta Ioan, iar casier Inovean Dumitru.Sediul Comunitatii a fost in strada Bihorului nr.13, in cladirea Bisericii “Speranta “. Cand Biserica “Speranta” a zidit noul lacas de inchinare pe strada Busteni nr. 20-22, Comunitatea a contribuit pentru a avea un apartament ca sediu in acea cladire. Din 1977 pana in 1992 sediul Comunitatii a fost pe stada Busteni nr. 20-22.
Un eveniment deosebit in cadrul Comunitatii a fost vizita in 11-12 septembrie 1985, a evanghelistului Billy Graham care a vizitat judetul Arad si a predicat in Biserica “Speranta”. Strazile din zona au fost arhipline insumand circa 30 000 de personae.
In perioada 1984-1988,in situatii de criza pentru Comunitate, au slujit pe perioade mai scurte ca presedinti urmatorii frati : Chiu Mihai, Handra Sima si Muresan Vasile.
Din anul 1988 pana in 1991 fratele Grec Traian a fost atat presedintele Comunitatii, cat si al Uniunii Baptiste din Romania. Din 1991 pana in 1999 Comunitatea a fost condusa de catre fratele Iuga Viorel, in calitate de presedinte. In cele doua mandate ale fratelui Iuga au slujit ca vicepresedinti urmatorii frati : Bulzan Ovidiu, Balaciu Ioan, Gongola Mihai si Zaharia Ioan.
Din anul 1999 pana in 2007 presedintele Comunitatii a fost Zaharia Ioan, iar vicepresedinti au fost : Viorel Iuga care a fost in acea perioada si vicepresedinte al Uniunii Baptiste, Ghita Cornel si Mladin Onisim care in acea perioada a fost si secretarul general al Uniunii Baptiste.
La alegerile din 24 martie 2007 a fost ales presedinte al Comunitatii Arad Iuga Romica, iar ca vicepresedinti au fost : Mladin Onisim, Zaharia Ioan, si Ghita Cornel. La alegerile din 02 aprilie 2011 a fost reales ca presedinte Iuga Romica, iar ca vicepresedinti : Mladin Onisim, Zaharia Ioan si Butas Doru .
Incepand cu 04 aprilie 2015 presedinte al Comunitatii a fost ales fr. Ignat Claudiu Sorin, secretar fr.Bozian Petru, iar vicepresedinti au fost alesi urmatorii frati : Iuga Romica , Mladin Onisim si Butas Doru.
Intre anii 1975-1986 secretariatul Comunitatii a fost condus de catre Truta Ioan care s-a retras pe motiv de boala. Din anul 1986 pana in prezent secretariatul Comunitatii este condus de catre Bozian Petru. In cei 29 de ani de slujire ca secretar, fratele Bozian Petru a adus contributii importante pe linii administrative, juridice si spirituale in aceasta atipic de lunga slujire.
Dupa 1990 s-a reinfintat Comunitatea Buteni sub denumirea Comunitatea Bisericilor Baptiste Valea Crisului Alb.
In anul 1990 a luat fiinta Seminarul Liceal Baptist, care apartine Comunitatii Baptiste Arad, liceu care functioneaza in prezent sub denumirea de Liceul Teologic Baptist “Alexa Popovici”Arad, care are invatamant gimnazial si primar, directorul acestei scoli din 1991 si pana in 2015 a fost prof. Redis Ioan. Incepand cu anul scolar 2015 -2016 pentru functia de director al acestei institutii de invatamant a fost aleasa prof. Pop Emilia Crina .
De la infiintarea scolii in 1990 de care s-a ocupat in mod deosebit, fr.Bozian Petru a slujit ca profesor si pastor coordonator pana la sfarsitul anului scolar 2011-2012 cand s-a retras din aceasta pozitie, pozitie ocupata in prezent de catre pastorul Hubert Emeric.
Pe langa Liceul Teologic Baptist “Alexa Popovici “ intre anii 1993-2005 a functionat Scoala Postliceala Sanitara Baptista Arad cu durata de trei ani, la initiativa directorului Ioan Redis, scoala la care materiile de teologie din anul 1993 pana in 1995 au fost predate de catre fr.Iuga Viorel, iar din anul 1995 pana in anul 2005 au fost predate de catre fr.prof.Bozian Petru .
Incepand cu luna ianuarie 1990, prin grija fratelui Pastor Handra Sima s-a reeditat revista Farul Crestin, redactor fiind Gongola Mihai pana la plecarea lui in vesnicii, intre anii 1998-2009 redactor a fost Iuga Romica, iar din anul 2009 in aceasta pozitie de slujire este fr.Dragan Ovidiu.
In prezent Comunitatea Arad are peste 118 biserici si filiale si 56 pastori si misionari. Credem ca fiecare biserica este deosebit de importanta si de asemenea suntem constienti ca Imparatia lui Dumnezeu este mult mai mare decat o biserica locala, iar organizarea teritoriala in Comuntati, respectiv Uniune, nu face altceva decat sa adune impreuna zeci si sute de biserici locale care au un scop comun: slujirea si largirea Imparatiei lui Dumnezeu pe pamant .
Multumim lui Dumnezeu pentru toate realizarile de-a lungul vremii si nadajduim ca noi slujitorii de azi si cei de maine, impreuna cu credinciosii din bisericile locale de pe raza Comunitatii Arad, sa fim demni atat de Dumnezeu cat si de inaintasii nost
Dr.Bozian Petru, Secretarul Comunității Baptiste Arad
Sursa: http://www.baptisti-arad.ro/istoric
Ar mai fi de menționat faptul că la Arad în anul 1920 s-a format Uniunea Comunităților Baptiste din România Mare, cu sediul la Arad, a cărei publicație era Farul Mântuirei. Totodată în cadrul Comunității Baptiste Arad, la Buteni, ia ființă în toamna anului 1921 Seminarul Teologic Baptist, care datorită persecuției se va muta la scurt timp la Arad, iar apoi la București.
Actualul președinte al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, pastorul Viorel Iuga, este de la Arad, iar Conf. univ. dr. Daniel Mariș, Rectorul Institutului Teologic Baptist din București și pastorul Bisericii Creștine Baptiste Golgota din București este de la Curtici, județul Arad.











