Arhive categorie: Rezistență

Emisiunea Esențe – Marius Silveșan despre cartea Bisericile Creștine Baptiste din România


Emisiunea Esențe, moderată de Cătălin Dupu, l-a avut ca invitat pe istoricul Marius Silveșan pentru a discuta despre cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965).

Bisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965 - copertă față

Interviu cu pastorul Corneliu Ardelean despre acțiuni de protest în comunism


Un interviu/dialog despre implicare credincioșilor baptiști în acțiuni de protest față de regimul comunist.
Interlocutorul meu a făcut referiri în cadrul acestui interviu și la o serie de lideri religioși precum Billy Graham, Liviu Olah, Iosif Țon.

Europalibera.org: Din vremurile războiului rece. Ivan Deneş vs. Richard Wurmbrand


Document din Arhiva CNSAS

Articolul de față folosește mai multe documente din Arhiva CNSAS si SIE care fac referire la Richard Wurmbrand. Unul din aceste documente este un raport către Direcția I -a a Securității în care apare și numele pastorului Richard Wurmbrand.

Într-un raport pentru Securitate, din aprilie 1972, Ivan Deneş îl etichetează pe pastorul Richard Wurmbrand drept „un element odios”. În acelaşi raport, agentul extern comunică poliţiei politice detalii despre acţiunea de influenţare a lui Gerhard Möckel (1924–2004), pastor evanghelic luteran originar din România, stabilit în Berlinul occidental, asemenea lui Deneş. Tot acolo se precizează că Möckel a înregistrat discuţia cu Deneş pentru a folosi informaţiile furnizate în vederea „demascării” şi „compromiterii” lui Wurmbrand.

http://www.europalibera.org

După ce am citit articolul, unul interesant de altfel, mi-am dat seama care sunt aspectele tratate în cadrul acestui material.

  1. Personajul principal este pastorul luteran Richard Wurmbrand, închis de comuniști timp de 14 ani, care a ajuns ulterior în Occident unde prin intermediul mărturiei, discursurilor și literaturii memorialistice a relatat într-un mod mai mult sau mai puțin obiectiv ceea ce a îndurat în țară.

    În acțiunile sale publice, Wurmbrand s-a dedat deseori la exagerări, la deraieri teologice şi legende inventate pentru a da afirmațiilor sale o credibilitate mai mare.

  2. Datorită acțiunilor sale, Securitatea a căutat diferite mijloace prin care să-l combată. De la acțiuni în presă la persoane cu funcții de conducere în cadrul cultelor religioase din România și chiar încercarea de angajare a lui Ivan Deneș, care a participat la reeducarea deținuților, ca și redactor la Radio Europa Liberă vorbim de modalități și mijloace de denigrare a lui Wurmbrand și influențarea pozitivă a diferitelor personalități și entități din Occident cu privire la imaginea României. De remarcat și faptul că crearea unor legende despre Wurmbarnd au continuat și după Revoluția din Decembrie 1989 prin intermediul presei sau a literaturii memorialistice.

    În jurul lui Wurmbrand s-au ţesut o sumedenie de legende, care, odată cu descătuşarea presei, au fost răspîndite mai ales în perioada post-comunistă prin intermediul unei literaturi memorialistice îndoielnice sau prin articole publicate în ziare care ignorau toate regulile deontologiei jurnalistice. De o largă răspîndire se bucură legenda potrivit căreia Wurmbrand ar fi fost salvat în puşcărie de către muribundul Valeriu Gafencu. În loc s-o folosească el însuşi, Gafencu i-ar fi oferit lui Wurmbrand streptomicina, salvîndu-i astfel viaţa (cf. Ioan Ianolide, Întoarcerea la Hristos. Document pentru o lume nouă. Cuvânt înainte de Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Editura Christiana, Bucureşti, 2006, pp. 154-178).

  3. Se amintește și de episodul controversat al salvării de la moarte al lui Wurmbrand cu ajutorul Streptomicinei primită de Gafencu, dar și de cea referitoare la convertirea lui la ortodoxie, ambele respinse de către Mihai Wurmbrand, fiul lui Richard Wurmbrand, fapt care în lipsa unor documente care să dovedească altceva sunt pure speculații și aserțiuni false.

    Într-un volum intitulat, Sfântul închisorilor. Mărturii despre Valeriu Gafencu adunate şi adnotate de monahul Moise. Cuvânt înainte de arhiepiscopul Andrei, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2007, p. 171, se susţine că Wurmbrand s-ar fi convertit în detenţie la religia ortodoxă. O aserţiune similară, tot falsă pe care o respinge cu vehemenţă fiul pastorului în 2009, a fost răspîndită şi într-o revistă şi apoi pe internet. Acolo se susţine că ultima dorinţă a pastorului ar fi fost să devină ortodox (cf. Ioana Maria, opinii, în: Formula AS, nr. 730, 2006).

 

Articolul scris de cei de la Radio Europa Liberă se poate citi la adresa http://www.europalibera.org

Audio & Video : Interviu cu Prof. Dr. Iosif Țon


Iosif Țon la Centenarul Ioanid&Carman - dec 2012

Profesorul Iosif Țon a acordat în dat de 27 aprilie 2016 un interviu lui Daniel Grigoriciuc pentru Radio Vocea Evangheliei Suceava. Sunt prinse elemente importante și interesante acolo.

În cadrul acestui interviu profesorul Iosif Țon vorbește pe scurt despre modul în care L-a cunoscut într-un mod personal și individual pe Isus Hristos ca mântuitor personal, despre faptul că a început Seminarul Teologic Baptist, iar apoi a renunțat și a lucrat timp de 10 ani ca profesor de limba română. Amintește contextul în care a reușit să ajungă la studii teologice în Anglia, plecarea în America în anii 80 și slujirea la Radio Europa Liberă. Ajunge la momentul prăbușirii comunismului în România și la rolul său în inițierea și formarea Alianței Evanghelice din România, Radio Vocea Evangheliei, Institutului Biblic Emanuel din Oradea (Actualmente Universitatea Emanuel din Oradea), Fondarea Editurii Cartea Creștină.

Bogdan Emanuel Răduț, Alianța Evanghelică din România (copertă)

Veți regăsi informații interesante și despre cărțile pe care profesorul Iosif Țon le-a scris, dar și despre ceea ce face în prezent. Este amintită aici și lucrarea Manifestul creștin (inițial aceasta s-a intitulat Rolul creștinului în socialism), dar și cartea Credința adevărată și o altă lucrare legată tot de credință intitulată Căderea în ritual.

Nu veți regăsi informații sensibile nici din perioada comunistă și nici din cea postcomunistă.

 

Cel de-al doilea interviu, este cel video pe care l-am realizat împreună cu istoricul Bogdan Emanuel Răduț la sfârșitul anului 2015. În cadrul acestui interviu, care se concentrează pe familia fratelui Iosif Țon și tinerețea acestuia, sunt informații relevante despre modul în care tatăl dânsului a cunoscut credința baptistă, dar și despre persecuțiile îndurate de baptiști în perioada interbelică.

Iosif Țon împreună cu familia (1974)

Un element inedit, care bineînțeles trebuie verificat și din alte surse, este acela al modului în care baptiștii au primit recunoașterea statutului de cult religios în toamna anului 1944.

Ambele interviuri au tentă biografică și prezintă diferite laturi ale vieții personale și de slujire ale profesorului Iosif Țon.

Maxima zilei – 14 aprilie 2016


Există adevăr și există neadevăr și, dacă te ți strâns de adevăr, chiar și împotriva lumii întregi nu înseamnă că ești nebun.
George Orwell, O mie nouă sute optzeci și patru (1984), București, 1991, p. 192.

Cărți despre creștinii evanghelici din România în perioada comunistă


image
În această seară la întâlnirea de tineret de la Biserica Baptistă Isus Mântuitorul din București s-a proiectat filmul Cartea care a schimbat lumea și s-a vorbit despre implicarea credincioșilor evanghelici în transportul ilegal de Biblii.
În acest context s-a vorbit și despre lucrări care tratează persecuția politică și religioasă din perioada comunistă.
Voi reveni cu amănunte despre această întâlnire

Herlo Teodor (Petru) – schiță biografică


Acest material prezintă scurte informații biografice despre pastorul baptist Herlo Teodor (Petru) pe baza informațiilor publicate de Ioan Bunaciu în lucrarea Istoria bisericilor baptiste din România și Marius Silveșan în lucrarea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965).

Oarecum inedit în cazul acestui pastor este faptul că  în anul 1961 în baza prevederilor noului Codului Penal al R.P.R este condamnat la doi ani (1 an închisoare și 1 an interdicție corecțională), dar face recurs la Deva împotriva sentinței de condamnare, iar tribunalul îl achită.

Fotografiile inserate fac parte din albumul Biserica Baptistă Petroșani de pe contul Facebook al lui Alin Cristea.

*

“Biserica din Petroşani s-a înfiinţat după anul 1944, prin credincioşii baptişti stabiliţi aici în căutare de lucru. În jurul anului 1954 se stabilea aici şi familia Herlo Petru, din Cermei, judeţul Arad, care s-a dovedit foarte activă în organizarea bisericii. După venirea în Petroşani, această familie s-a stabilit pe strada Cărbunelui nr. 5, unde, până în anul 1955, au avut loc şi întrunirile bisericii.

04

Biserica Baptistă Petroșani – sursa Alin Cristea

Pe data de 5 septembrie 1955, biserica s-a constituit statutar, iar pe data de 24 septembrie 1956, a primit autorizaţia de funcţionare. Tot în anul 1956 a fost cumpărat şi imobilul de pe strada Aurel Vlaicu nr. 3, care a fost folosit ca locaş de închinare. Un rol important în realizarea acestui proiect l-a avut Herlo Petru.

În jurul anului 1960, pastor al bisericii devenea Herlo Petru, dar în anul 1959, Departamentul Cultelor a introdus o nouă metodă pentru intimidarea pastorilor şi conducătorilor bisericii prin aplicarea articolului 256, din Codul Penal, care prevedea închisoarea de la 6 luni la 2 ani pentru cei care îndeplineau anumite funcţii fără autorizaţie din partea Statului.

59

Teodor Herlo, Gligor Cristea, Buni Cocar, Teodor Cenușe – sursa Alin Cristea

În anul 1961, în urma arondării bisericilor, numărul pastorilor baptişti a fost redus de la 550 la 180, astfel că pastorul Herlo Petru nu mai figura pe schema Uniunii Baptiste, dar a continuat să predice în biserică şi să organizeze programele acesteia.

Tribunalul din Petroşani i-a intentat un proces şi, în baza articolului 256, l-a condamnat la 2 ani de detenţie; a fost, însă, achitat în recurs de către Tribunalul din Deva, în urma dovezii că, din momentul în care fusese anunţat că nu mai era pastor, nu mai oficiase acte de cult (anume botezul, cina şi cununiile religioase) în biserică.”

Ioan Bunaciu, Istoria bisericilor baptiste din România, Editura Universităţii Emanuel şi Editura Făclia, Oradea, 2006. Transcrierea a fost realizată de Alin Cristea

*

Pastorul Ioan Bunaciu îl menționează cu numele de Herlo Petru, dar documentele de arhivă îl menționează sub numele de Herlo Teodor.

*

Despre cazul pastorului Herlo Teodor de la Petroșani condamnat în anul 1961 în baza prevederilor noului Codului Penal al R.P.R. am scris și eu în cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965), p. 340.

Bisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965 - copertă față

Pastorul Herlo Teodor din Petroșani a fost condamnat în anul 1961 de către Tribunalul Popular al orașului Petroșani în baza noilor prevederi ale Codului Penal al R.P:R. ,,la 1 an închisoare corecțională și 1 an de interdicție corecțională constând în cele prev. – de  art. 58 pct. 2 și 3 cod penal”.
Ca răspuns la condamnarea sa, Herlo Teodor face recurs la Tribunalul regional Deva, ,,care cu decizia penală 2.169/1961 din 13 oct.1961” l-a achitat de orice penalitate și a trecut cheltuielile penale în sarcina statului.” (p. 340)

Pastorul Herlo Teodor a fost acuzat de faptul că a continuat să îndeplinească funcția de pastor după ce i-a fost retrasă recunoașterea de către Departamentul Cultelor.

Pentru a pune situația în context menționez că „în anul 1960 se modifică Codul Penal prin introducerea unei precizări care pedepsea penal persoanele care oficiau acte de cult fără a avea aprobările legale. Ca urmare a modificării Codului Penal erau pedepsiți și cei care oficiau acte de cult fără aprobările legale. (…) Prin Decretul Lege Nr. 212 pentru modificarea Codului Penal, publicat în Buletinul Oficial, Nr. 8 din 17 iunie 1960, la art. 1, pct. 44 s-a adăugat la art. 256 din vechiul Cod Penal, alineatul 3 cu următorul cuprins: «Pedeapsa prevăzută la alineatul 1 se aplică și persoanelor care îndeplinesc funcții clericale sau administrative fără recunoașterea Departamentului Cultelor, precum și cei celor care, nerespectând îndatoririle ce le revin, permit să se îndeplinească astfel de funcții fără această recunoaștere.” (pp. 165-166)

 

Procesul comunismului: Copiii închiși de bolșevici pentru a fi reeducați au fost crescuți de ceilalți deținuți


În acest episod sunt relatate experiențele unor deținuți politici care au fost închiși când erau copii.

PROCESUL COMUNISMULUI (XLVII). Copiii închiși de bolșevici pentru a fi reeducați au fost crescuți de ceilalți deținuți - „Scriam pe dosul gamelei presărat cu săpun și D.D.T. opere întregi”

Foto: bewhere.ro

Vanghele D. Vanghele avea 16 ani când a fost arestat. Era elev la liceu și orfan de mamă. Ȋn ziua de 21 mai 1948, de Sf. Constantin și Elena, adolescentul a fost ridicat din clasă, în timpul unei ore de muzică, și dus în beciul siguranței din Tulcea. Pentru că nu simpatiza politica puterii și se înscrisese într-o organizație de tineret anticomunistă, la 18 decembrie 1948 el a fost acuzat de uneltire contra ordinii sociale și condamnat de Tribunalul Militar Constanța la trei ani de închisoare corecțională.

Sute de alți adolescenți au trecut prin același coșmar. Cu toții au fost trimiși să-și execute pedeapsa în penitenciarul Târgșor. Mărturia lui Vanghele D. Vanghele a rămas consemnată în documentele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România. (…)

Ȋnchiși în Fortul 13 Jilava

„Ȋn celula 5 bis – disciplinari politici am găsit generali ai mareșalului Antonescu, cum era generalul Stavrat – fostul Guvernator al Basarabiei, generalul Mociulski, generalul jandarmeriei Iliescu, precum și pe căpitanul Tîrlongeanu, colonelul de securitate Ghițulescu, profesorul universitar Mircea Vulcănescu, și un caz pitoresc, un țigan comunist – care susținea că a făcut opt ani de închisoare cu Gheorghe Gheorghiu – Dej și alții.

Comandantul închisorii era Maromet, care introdusese un regim de exterminare în această celulă, cu tinete în interior, fără aer, iar hrana inimaginabil de rea, așa că în scurt timp ajunsesem schelete.

Periodic, Maromet venea în celulă și, sub diverse pretexte, ne călca în picioare, ne arunca în coridor, și de acolo gardienii ne puneau ochelari negri, ne duceau în camere de tortură, unde ni se aplica bătaia cu biciul de nisip (saci de nisip) și cu alte «instrumente» iar, după o noapte, eram aruncați înapoi în celulă, ca niște cadavre.

Sfertul de pâine se cântărea între deținuți, cu excepția celor veniți din Târgșor, care vinerea țineau post negru și dădeau mâncarea și pâinea celor mai în vârstă; eu personal îi dădeam generalului Mociulski, care mă înlocuia când eram la rând să duc tineta afară, deoarece nu puteam să o ridic. (…)

http://www.activenews.ro/

Sursa: „Din documentele Rezistenței”, vol. 6, 1992 – Arhiva Asociației Foștilor Deținuți Politici din România

Cătălin Dupu – 22 decembrie 1989


Revoluționari într-un camion al Armatei - decembrie 1989 (ro.wikipedia.org)

Un material despre momentul 22 decembrie 1989 și despre însemnătatea acestuia.

În prima parte a acestui material Cătălin Dupu vorbește despre perioada comunistă, despre libertatea care nu era, dar și despre Radio Europa Liberă și Iosif Țon, precum și despre persecuția religioasă fiind amintit aici Richard Wurmbrand.

După această introducere autorul vorbește despre momentul Revoluției române din decembrie 1989 și implicarea unor pastori evanghelici precum Petru Dugulescu.

Partea a treia a acestui material realizează o radiografie a societății românești post decembriste. Acesta este contextul în care Cătălin Dupu adresează o întrebare : Ce facem cu libertatea câștigată?

https://catalindupu.wordpress.com/2015/12/22/22-decembrie-1989/

 

Persecuția creștinilor sub comunism – comemorare Richard Wurmbrand


După 14 ani petrecuți în temnițele comuniste, acum 50 de ani, la 6 decembrie 1965, pastorul luteran Richard Wurmbrand și familia sa au părăsit România comunistă, fiind răscumpărați cu suma de 10.000 de dolari de creștini din Occident.

Evenimentul comemorativ „Persecuția creștinilor sub comunism”, desfășurat sub egida Fundației Richard Wurmbrand (SUA) în colaborare cu Forumul Civic Creștin,  se va desfășura atât în București, cât și în Arad.

București, Ateneul Român, 6 decembrie 2015, orele 18:00 – 21:00

Arad, Sala Polivalentă, 12 decembrie 2015, orele 18:00 – 21:00

PRODOCENS Media va transmite LIVE evenimentul

50exil_BUCURESTI

*

50exil_modif

http://harul-tm.ro/eveniment-persecutia-crestinilor-sub-comunism-comemorare-richard-wurmbrand/

Apariții editoriale (38) – Laurențiu Rădăvan (coord.), Petronel Zahariuc, Ionuț Nistor, Lucian Leuștean, Cătălin Botoșineanu, Dorin Dobrincu, Dan Dumitru Iacob, „Iași – oraș al diversității”


Iasi-oras al diversitatii_Ars Longa_2015_coperta 1

Categoriile etnice și minoritățile, inclusiv cele religioase fac obiectul  de cercetare a unei noi lucrări la care au contribuit șase istorici ieșeni (Laurențiu Rădvan, Petronel Zahariuc, Ionuț Nistor, Lucian Leuștean, Cătălin Botoșineanu și Dorin Dobrincu) și unul sibian (Dan Dumitru Iacob, cu studii universitare la Iași).  Lucrarea se intitulează Iaşi – oraş al diversităţii. Categorii etnice și minorități în secolele XV-XX: aspecte sociale, economice și culturale, volum coordonat de Laurențiu Rădvan, Iași, Editura Ars Longa, 2015, 375 p., volum în care autorii menționați au abordat istoria orașului din perspectiva minorităților etnice și religioase și/sau a culturii și educației. 

După cum menționează Dorin Dobrincu, înainte de apariția acestui volum, mai precis în lunile aprilie-iunie a.c., la Muzeul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași cercetătorii amintiți au susținut conferințe pe subiectele asumate.

Dorin Dobrincu a scris partea dedicată intervalului 1944-1989 cu referire la minoritățile etnice și religioase. În acest context el a abordat și situația comunităților religioase, inclusiv a evanghelicilor, context în care și baptiștii ieșeni au o microsinteză.

Voi reveni cu informații despre contribuția domnului Dorin Dobrincu, un istoric printre ale cărui preocupări se află și comunitățile evanghelice din România.

Pentru cei interesați inserez și cuprinsul acestei lucrări.

Iasi-oras al diversitatii_Ars Longa_2015_Cuprins_p5 Iasi-oras al diversitatii_Ars Longa_2015_Cuprins_p6

Marius Silveșan în dialog (12) cu pastorul Corneliu Ardelean despre implicarea baptiștilor români în acțiuni de protest social împotriva regimului comunist


În vara acestui an (2015) am avut privilegiul de a avea un dialog cu un om deosebit, domnul Corneliu Ardelean, actualmente pastorul Bethel Romanian Church din Vancouver, Canada. Am ajuns să discut cu pastorul Corneliu Ardelean plecând de la articolul despre Implicarea baptiștilor români în acțiuni de protest social împotriva regimul comunist publicat în Revista Creștinul Azi, Nr. 4/2013, pp. 9-10.

Discuția a pornit cu o prezentare generală, iar apoi ne-am axat pe contextul și acțiunile efective de implicare a domnului Corneliu Ardelean în acțiuni de protest social, în anii 80 ai secolului XX, împotriva regimului comunist.

În partea a doua a acestui material (de la minutul 20) continuăm discuția de la momentul în care pastorul Corneliu Ardelean a fost invitat la Miliție la întâlnirea cu maiorul Burlan.
Avem aici și portretul tatălui, precum și aspecte din perioada copilăriei, a școlii și persecuțiile și batjocura suferite datorită credinței.
Impactul colaborării cu organizații precum Navigatorii și Biblical Education by Extension (BEE).
Nelu Brisc, Levi Marian, Miheț Titus de la Zalău, frați alături de care timp de șase ani a studiat Scriptura. În acest context a ajuns pastor fără Seminar.
care era implicarea pastorului Levi Marian în sistemul celor de la BEE. Levi Marian fusese exmatriculat de la Facultatea de petrol sau Mine din Petroșani. Corneliu Ardelean face aici și portretul lui Levi Marian.
Relația cu pastorul Iosif Țon.
Este amintit impactul acțiunilor lui Liviu Olah
În partea a treia (de la minutul 40) continuăm discuția despre pastorul Iosif Țon. Învățătura lui Iosif Țon a avut o influență deosebită asupra modului cum s-a raportat regimului și autorităților.
De asemenea, l-am rugat pe interlocutorul meu să menționeze mai multe lucruri despre Liviu Olah.
Vorbește despre perioada studiilor intensive la Seminarul Teologic Baptist din București (1987-1989), de colegii pe care i-a avut atunci.
L-am rugat pe pastorul Corneliu Ardelean să vorbească și despre oamenii care i-au influențat viața. Pe lângă cei pe care deja i-a amintit sunt aduse în atenție nume precum Vasile Talpoș, profesor de homiletică, cel care l-a învățat cum să analizeze Biblia sistematic.
Vasile Taloș, un om de o demnitate deosebită.
Vorbește și despre vizita lui Billy Graham în România în 1985.
Revoluția din decembrie 1989
Perioada de libertate de după decembrie 1989.
Cum a ajuns în Canada la Vancouver și ce a făcut acolo se regăsește în partea de final a interviului, dialogului, pe care l-am avut cu dânsul în luna iulie 2015.
În final l-am rugat să transmită un gând pentru cei care ne urmăresc.

14 Festivalul Tărmul de Aur 2014, Masa rotundă „Sacrul în literatură” – Marius Silveșan


În cadrul festivalului țărmul de Aur, Ediția 2014 organizat de Centrul Artă pentru Viață, București am prezentat și două din cărțile la care am contribuit. Moderatoarea acestei ediții a fost realizată de către Prof. Daniela Varvara.

Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965)

Bisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965 - copertă față

Cultele neoprotestante și drepturile omului. Un strigăt la Radio Europa Liberă (aprilie 1977)

Cultele neoprotestante si drepturile omului - coperta 1

 

Intervenția mea o puteți urmări în cadrul acestei înregistrări.

Festivalul Țărmul de Aur 2104, Masa Rotundă „Sacrul în Literatură”

Festivalul Țărmul de Aur 2104, Masa Rotundă „Sacrul în Literatură” – Mesaj de salut din partea pastorului Nelu Roșu

Festivalul Țărmul de Aur 2014 – Masa rotundă „Sacrul în literatură” Prezentare invitați și program

Festivalul Țărmul de Aur 2014, Masa rotundă „Sacrul în literatură” Prof Nelu Stanciu despre sacrul în literatură

Festivalul Țărmul de Aur 2014, Masa rotundă „Sacrul în literatură” – Prelegere Angelo Mitchievici

Festivalul Țărmul de Aur 2014, Masa rotundă „Sacrul în literatură” Prof Vasile Spiridon

Festivalul Țărmul de Aur 2014, Masa rotundă „Sacrul în literatură” Prof. Anastasia Dumitru

Festivalul Țărmul de Aur 2014, Masa rotundă „Sacrul în literatură”, Prof Laura Văceanu despre drama Iona de M Sorescu

Festivalul Țărmul de Aur 2014, Masa rotundă „Sacrul în literatură” – Ionel Bota, În subteranele textului

Teodor-Ioan Colda : Absenteismul duminica la biserică și aplatizarea vieții creștine din timpul săptămânii se datorează pierderii conștientizării unei apartenențe vitale la trupul comunității


mersul cu familia la biserica (harul-tm.ro)

Sursa foto: harul-tm.ro

„Absenteismul duminica la biserică și aplatizarea vieții creștine din timpul săptămânii, ambele rezultând în mai multe scaune goale în snactuar cu fiecare an ce trece, […] se datorează pierderii conștientizării unei apartenențe vitale la trupul comunității. În urmă cu 20 de ani bisericile baptiste erau pline. Este drept că nu începuse exodul românilor către Occident, dar și așa, azi parcă sunt prea goale – ca să hiperbolizăm situația. Atunci, sentimentul că fac parte dintr-un front comun împotriva ateismului comunist, care se făcea vinovat de abuzarea religiei și a credinței timp de jumătate de veac, îi unea pe credincioși într-o luptă pentru libertate care se manifesta printr-o prezență bună duminica la închinare. Prezența la biserică îmbrăca forma unei opoziții și era modul în care toți credincioșii făceau apel la nevoia lor de libertate religioasă. Soluția pentru o revenire la efervescența trăirii creștine a vremurilor trecute ar putea fi regăsirea acelei stări de opoziție. Față de cine? Față de o cultură anticreștină”.

Teodor-Ioan Colda, Nevoia de libertate religioasă a baptiștilor din România în trecut și în prezent, în „Jurnalul libertății de conștiință 2013”, Editor : Nelu Burcea,  Editura Universitară, București, 2013, p. 373

Marius Silveșan în dialog (8) cu Cătălin Dupu (1): Ambasadorul și transportul ilegal de Biblii – 100 vizualizări


cartea-ambasadorul-de-catalin-dupu

Dialogul cu Cătălin Dupu pe marginea cărții Ambasadorul și a transportului ilegal de Biblii în perioada comunistă a ajuns la 100 de vizualizări.

Marius Silveșan în dialog (7) cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 7 Construcția noii biserici (BCB Betel Făget)


Ioan Alexandru Lăpugean la biroul său (13.7.2015) cu logo

În această ultimă parte a dialogului pe care l-am avut în luna iulie 2015 la Făget cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean discutăm despre viziunea pe care omul lui Dumnezeu a avut-o în construcția noului lăcaș de închinare al Bisericii Creștine Baptiste „Betel” Făget. Veți vedea că dorința a fost din anul 1978, dar nu s-a putut concretiza decât 20 de ani mai târziu, în 1998. Inaugurarea a avut loc pe 10 mai 1998.

Placă comemorativă inaugurare BCB Betel Făget (1998)

Placă comemorativă inaugurare BCB Betel Făget (1998)

Vor urma dialoguri cu alte persoane care au  o mărturie în și pentru societatea contemporană.

Urmăriți și celelalte părți ale dialogului

Marius Silveșan în dialog (1) cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean despre cartea Almanah cu Bisericile Creștine Baptiste din zona Făgetului

Marius Silveșan în dialog (2) cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 2 Perioada Seminarului

Marius Silveșan în dialog (3) cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 3 Realizări și dificultăți în activitatea pastorală

Marius Silveșan în dialog (4) cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 4 Literatura religioasă în perioada comunistă

Marius Silveșan în dialog (5) cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 5 Omul Ioan Alexandru Lăpugean

Marius Silveșan în dialog (6) cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean p. 6 Semnificația ciocanului cu nicovală și a firului cu plumb

Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 5 Omul Ioan Alexandru Lăpugean


Ioan Alexandru Lăpugean la biroul său (13.7.2015) cu logo

Partea a cincea a dialogului abordează câteva probleme necesare pentru o conturare cât mai clară o portretului pastorului Lăpugean.
Cele două aspecte principale abordate se referă la următoarele probleme:
– Se consideră pastorul Ioan Alexandru Lăpugean un erou, un martir? Veți afla răspunsul urmărind acest material.
– Cel de-al doilea aspect se referă la problematica colaborării cu Securitatea ca poliție politică. Urmărind această parte veți afla răspunsul la întrebarea dacă a colaborat sau nu cu Securitatea.

Urmăriți și celelalte părți ale dialogului

Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean despre cartea Almanah cu Bisericile Creștine Baptiste din zona Făgetului

Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 2 Perioada Seminarului

Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 3 Realizări și dificultăți în activitatea pastorală

Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 4 Literatura religioasă în perioada comunistă

Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 4 Literatura religioasă în perioada comunistă


Ioan Alexandru Lăpugean la biroul său (13.7.2015) cu logo

Partea a patra a dialogului cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean abordează problema literaturii religioase în comunism și dezvăluie detalii interesante despre implicarea acestuia în distribuția acestei literaturi în zona Făgetului. De asemenea, sunt informații despre ajutoarele materiale oferite credincioșilor, dar și despre tracasările Securității.

Urmăriți și celelalte părți ale dialogului

Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean despre cartea Almanah cu Bisericile Creștine Baptiste din zona Făgetului

Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 2 Perioada Seminarului

Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 3 Realizări și dificultăți în activitatea pastorală

Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 3 Realizări și dificultăți în activitatea pastorală


Ioan Alexandru Lăpugean la biroul său (13.7.2015) cu logo

Partea a treia a dialogului cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean realizat la Făget în data de 13 iulie 2015 aduce în atenție realizări și dificultăți ale activității pastorale pe parcursul perioadei comuniste.
Vorbește aici și despre difuzarea filmului Viața Domnului Isus în perioada comunistă și distribuția de literatură religioasă.

Urmăriți și celelalte părți ale dialogului

Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean despre cartea Almanah cu Bisericile Creștine Baptiste din zona Făgetului

Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 2 Perioada Seminarului

 

Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean despre cartea Almanah cu Bisericile Creștine Baptiste din zona Făgetului


Prima parte a lunii iulie a însemnat pentru Biserica Baptistă Betel din localitatea Făget, județul Timiș, un moment de sărbătoare. Sărbătoarea a fost prilejuită de strângerea fraților și a surorilor în jurul Cuvântului lui Dumnezeu, dar și a faptului că în biserica locală a avut loc serbarea de graduare a promoției 2015 a Institutului Teologic Baptist din București, eveniment despre care am scris în cadrul mai multor postări.

Acesta este cadrul în care a fost lansată cartea pastorului Ioan Alexandru Lăpugean, Mic Almanah cu Bisericile Creștine Baptiste din Zona Făgetuluidar și cel care mi-a prilejuit întâlnirea cu autorul. Profitând de această oportunitate am realizat un dialog mai amplu cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean pe teme de istoria baptiștilor. În cadrul acestei postări aveți un prim episod în care discutăm despre acest Mic almanah cu bisericile baptiste din zonă, dar și despre subiecte conexe care au legătură cu tema mai largă, cea a istoriei baptiștilor.

Dialogul a avut loc în dată de 13 iulie 2015 la Făget, județul Timiș, localitatea de domiciliu a autorului.

De la minutul 6.30 puteți urmări și o scurtă rememorare a vizitei evanghelistului american Billy Graham în România anului 1985.

Vezi și

Pastor Daniel Mariș la Biserica Baptistă Betel din Făget

Serbarea de graduare a promoției 2015 a Institutului Teologic Baptist din București la Biserica Baptistă Betel din Făget (12.07.2015)

Biserica Baptistă Betel Făget – Serbarea de absolvire a promoției 2015 a Institutului Teologic Baptist din București (12.07.2015)

Pastor Viorel Iuga la Biserica Creștină Baptistă Betel din Făget (12.07.201

Foto: Promoția 2015 a Institutului Teologic Baptist la Biserica Baptistă Betel din Făget

Apariții editoriale (32) – Ioan Alexandru Lăpugean, Mic Almanah cu Bisericile Creștine Baptiste din Zona Făgetului


Ioan Alexandru Lăpugean, Mic Almanah cu BCB din zona Făgetului

Am deosebita bucurie să semnalez apariția unei noi lucrări privind istoria baptiștilor din România. Este vorba de lucrarea pastorului Lăpugean Ioan Alexandru, Mic Almanah cu Bisericile Creștine Baptiste din Zona Făgetului, Editura Cetate Deva, Deva, 2015, 215 p. (bibl +il).
Cartea costă 25 lei și poate fi comandată telefonic la numărul 0723386294.

Lucrarea de față este una complexă care cuprinde atât informații cât și fotografii semnificative privind credința creștină baptistă în zona Făget.

În cadrul cuvântului înainte pastorul pastorul Ioan Alexandru Lăpugean menționează că a prezentat în această carte, informații pe care le-a „adunat cu privire la începutul credinței baptiste, cu mai mult de un secol în urmă. Pe aceste meleaguri ale României sunt 66 de localități (conform recensământului din 1992), cu o populație de 32.775 locuitori. După 1989 frații au început să-și construiască clădiri noi și pe unele să le renoveze.” (p. 3)

O prezentare succintă a acestei cărți este realizată de către Prof. Univ. Dr. Vasile Talpoș.

„Cartea, Mic Almanah al Bisericilor Creștine Baptiste din Zona Făgetului, scrisă de pastorul Ioan A. Lăpugean se dovedește a fi rezultatul unei activități laborioase de cercetare a unor surse autentice, și de prezentare a unor aspecte importante din Mișcarea Baptistă privitoare la viața și lucrarea bisericilor baptiste din una din părțile de vest ale României de-a lungul deceniilor. După o scurtă prezentare istorico-geografică a zonei, autorul recurge la sumare incursiuni în istoria creștinismului universal cât și a începutului mișcării baptiste, atât în lume, cât și în România. Apoi, cartea se concentrează asupra zonei în care Domnul l-a așezat și l-a păstrat în slujirea Evangheliei timp de 34 de ani.” (p. 11)

Importanța acestei cărți este evidențiată și de către Ilie Bledea, pastor al Bisericii Creștine Baptiste „Betel” din  Făget. Acesta menționează faptul că lucrarea „pastorului Lăpugean Ioan este foarte bine venită și necesară într-o vreme în care generația actuală este în pericolul de-a uita istoria.” (coperta 4)

Ioan Alexandru Lăpugean la biroul său (13.7.2015) cu logo

Ioan Alexandru Lăpugean la biroul său

Ioan Alexandru Lăpugean „s-a născut la data de 13.02.1942, în localitatea Jupânești, județul Timiș, într-o familie de credincioși baptiști. A absolvit Seminarul Teologic Baptist din București în anul 1978. Din 01.08.1978 a slujit lui Dumnezeu în Biserica Creștină Baptistă „Betel” din Făget, în Biserica Creștină Baptistă „Maranata” din Sintești și în alte biserici din jurul Făgetului, până în 01.12.2012, când s-a pensionat.
S-a căsătorit la 18 mai 1980 cu Ana Pătrașcu și Dumnezeu i-a binecuvântat cu cinci copii: Amiel Magdiel, Corneliu Otniel, Samuel, Iosif și Emanuel Zaharia.

Ioan și Ana Lăpugean

Ioan și Ana Lăpugean

În anul 1992 a luat licența în teologie, iar în 2009 a terminat masteratul „Master of Ministry” la Covington Theological Seminary,  Georgia, SUA.
A fost o perioadă vicepreședintele Comunității Baptiste Timișoara, membru în Comitetul Casei de Pensii și membru în Consiliul Uniunii Baptiste din România.” (p. 213)

Mic Almanah cu Bisericile Creștine Baptiste din Zona Făgetului este cea de-a doua lucrare de istoria baptiștilor din România care s-a lansat în acest an. Prima a fost Constantin Adorian. Un lider baptist vizionar realizată de către pastorii Daniel Mariș și Teodor Colda.

Iată și o discuție, un dialog cu autorul acestei cărți realizată în luna iulie 2015 la Făget, localitatea de domiciliu a autorului.

Video: Iosif Țon – „Apel la mentorat” și amintiri din comunism


Deși mesajul pastorului Iosif Țon se intitulează Apel la mentorat, urmărind materialul veți observa ca în prima parte, care reprezintă cam 50% din timp, sunt rememorări, amintiri din anii 50, perioada studenției de la Cluj. Apar informații interesante legate de grupul de părtășie realizat de studenții clujeni. Apar informații interesante în legătură cu faptul că Richard Wurmbrand  i-a fost mentor. Se vorbește despre relația cu Wurmbrand din anii 50 și rolul pe care acesta l-a avut în viața lui. Wurmbrand a mai avut un rol important în viața lui Țon și în anii 60 când era în Anglia.

Apelul la mentorat este o invitație adresată fraților din bisericile evanghelice de a face acest lucru, de a mentora oameni, de a face ucenicizare.

Veți afla mai multe urmărind materialul video de mai jos.

30 de ani de la demolarea forțată a Bisericii Creștine Baptiste NĂDEJDEA făcută de organele represive comuniste (1985-2015)


Cei care au informații despre ceea ce s-a întâmplat atunci, amintiri, fotografii, documente, comentarii îi rog să contribuie la rememorarea acelor momente în orice mod găsesc oportun.
demolare

Anul acesta de Rusalii se împlinesc 30 de ani de la demolarea locașului de închinare al Bisericii Creștine Baptiste „Nădejdea” din București al cărui pastor la momentul respectiv era Buni Cocar.

 

Cu acest prilej Mircea Bulatov, unul dintre martorii acelor evenimente, a realizat un material comemorativ pe baza propriei experiențe, a documentelor de arhivă, dar și a unor mărturii orale.

De Rusalii anul acesta se împlinesc 30 de ani
de la demolarea forțată a Bisericii Creștine Baptiste NĂDEJDEA, 
făcută de organele represive comuniste.
O demolare poate fi făcută cel puțin în două feluri.
Brutal și rapid prin dărâmare (cu mult zgomot) reușește să transmită  năucire și frică.
Calculat și lent prin desfacerea (compromitere) piesă cu piesă a elementelor unei construcții bine închegate.
Primul fel de demolare se practica în anii premergători lui ’89, celălalt a luat ființă după.
Pentru înțelegerea acelor vremi aveți mai jos câteva relatări a celor  ce le-au trăit.
Mircea Bulatov
 

Din atașament puteți descărca un scurt material, însoțit de imagini, cu descrierea acelor tulburătoare evenimente.

 

Pentru o înțelegere și mai profundă a grozăviilor de atunci urmăriți fragmente din mărturia lui COJOCĂRESCU ION subinginerul constructor și în același timp diacon al bisericii NĂDEJDEA în 1985, folosind următoarele linkuri:

 

 Partea 1 COJOCARESCU ION Întrebări și acuzații

Partea 2 COJOCARESCU ION Suferințe și torturi

Constantin Adorian, omul prin care baptismul trece la români – referință despre cartea Constantin Adorian: un lider baptist român vizionar


După cum am menționat în cadrul postării Apariții editoriale (30) Daniel Marius Mariș, Teodor – Ioan Colda, Constantin Adorian: un lider baptist vizionar consider că o astfel de lucrare este utilă pentru istoria și identitatea baptistă. Prin intermediul ei pastorii și profesorii Daniel Mariș și Teodor Colda readuc în atenția opiniei publice viața și slujirea celui care a fost Constantin Adorian: un baptist vizionar.

Constantin Adorian. Un baptist român vizionar

În partea de final a acestei cărți, respectiv pp. 191-192 se regăsește și o scurtă referință intitulată

Constantin Adorian, omul prin care baptismul trece la români

O lucrare despre Constantin Adorian este binevenită oricând și cu atât mai mult acum când la 25 de ani de la Revoluție societatea românească încă își mai caută valorile.

Biografia acestui om al credinței este benefică atât comunității baptiste și evanghelice în general, cât și societății românești în ansamblul său prin valorile și conceptele la care face referire.

Autorii, Conf. Dr. Daniel Mariș și Asistent Drd. Teodor Colda, ambii pastori ai bisericii înființate de Adorian, și profesori la Institutul Teologic Baptist din București la a cărei fondare Adorian și-a adus de asemenea contribuția, se apleacă cu competență asupra biografiei acestui om al credinței. Sunt evidențiate. Este de menționat în cazul Bisericii Golgota, dar și în formarea lui Adorian ca lucrător, rolul bisericii baptiste germane din București, prin contribuția și cu susținerea căreia baptismul trece la români.

Este de remarcat dorința celor doi autori de a prezenta celor tineri biografia acestui vizionar om al credinței care a fost Constantin Adorian și evidențierea contribuțiilor acestuia  la fondarea Uniunii Baptiste, Seminarului Teologic Baptist, dar și a Bisericii Golgota.

Constantin Adorian a fost un om educat cu studii la Hamburg, fapt care s-a reflectat și în activitatea sa prin implicarea activă în formarea Uniunii Baptiste în anul 1920, ca organ reprezentativ al baptiștilor români, dar și în formarea Seminarului Teologic Baptist în anul 1921. Adorian a fost un om de acțiune, o persoană cultivată implicată activ în viața bisericii baptiste pe plan administrativ, educațional cât și pastoral în calitatea sa de lider spiritual al primei bisericii baptiste de limbă română din București, Biserica Baptistă Golgota. Deși este o lucrare care se adresează publicului larg ea nu face rabat de la rigorile unei cercetări academice îmbinând într-un mod util cele două stiluri de tratare a unor astfel de subiecte. Apelul la documentele vremii, fie că sunt de natură memorialistică sau de arhivă au rolul de a contura o imagine complexă a celui care a fost pastor, profesor, primul președinte al Uniunii Comunităților Creștine Baptiste din România și primul director al Seminarului Teologic Baptist după mutarea sa în iarna anului 1921 la București.

După cum se menționează și în subtitlul lucrării, autorii au dorit să vorbească nu numai despre omul Constantin Adorian, cât și despre lucrarea lui motivați de dorința de promovare a imaginii și moștenirii acestei personalități marcante a baptiștilor români. Luând în considerare aspectele menționate este de apreciat faptul că un loc aparte în economia acestei lucrări îl ocupă contribuția lui Adorian în lupta pentru libertatea religioasă a baptiștilor din România. Deși perioada interbelică a fost una de libertate politică, de înflorire din punct de vedere economic, drepturile religioase ale credincioșilor baptiști, dar și a celorlalți credincioși evanghelici au fost îngrădite. În acest context personalitatea lui Adorian, viziunea sa, sunt puse în slujba lui Dumnezeu, iar El este cel care le dă adevărata valoare. Contribuțiile sale, rolul său în plan pastoral, evanghelic, administrativ și educațional ne permit să considerăm ca fiind corectă încadrarea lui Adorian, așa cum au făcut-o și autorii, printre cei mai importanți 10 baptiști din România, poate chiar primul.

Prin intermediul acestei lucrării autorii demonstrează, încă odată dacă mai era nevoie, că valorile religioase și morale ale comunității baptiste au avut semnificație atunci și au semnificație și astăzi. Valorile acestei mici comunități religioase, marginalizată de autorități și biserica majoritară au îmbogățit societatea românească.

Exemplul lui Adorian este unul pozitiv care ne arată că merită să lupți pentru valorile și crezurile tale atunci când sunt în armonie cu Sfânta Scriptură. Merită să lupți pentru libertatea religioasă într-o societate în care conceptul de adevăr absolut este acceptat tot mai puțin.

 

Dr. Marius Silveșan
Istoric

Apariții editoriale (30) Daniel Marius Mariș, Teodor – Ioan Colda, Constantin Adorian: un lider baptist vizionar


DSC_0897

Cu prilejul Congresului Cultului Creștin Baptist din România, care se desfășoară în perioada 27-28 mai 2015 la Biserica Emanuel din Oradea, s-a lansat în premieră cartea Constantin Adorian – Un lider baptist român vizionar, lucrare care „prezintă viața și slujirea fondatorului primei biserici române din București, Biserica Creștină Baptistă „Golgota” (Cuvânt înainte de Daniel Mariș, p. 9), dar și pe cea a fondatorului Uniunii Baptiste și a Seminarului Teologic Baptist.

Datele de identificare biografică sunt următoarele: Mariș Daniel Marius , Colda Teodor – Ioan, Constantin Adorian: un lider baptist vizionar, Editura Carmel Print, Arad, 2015, 192 p. (Bibliografie, 39 ilustrații)

Constantin Adorian. Un baptist român vizionar

Constantin Adorian a fost un lider vizionar fapt demonstrat de contribuțiile sale la istoria și identitatea baptistă.

Constantin Adorian

Constantin Adorian

Pastorul fondator al primei biserici baptiste române din București, Biserica Creștină Baptistă „Golgota” (1912-1954)

Primul președinte al Uniunii Baptiste (1920-1925)

Primul director al Seminarului Teologic Baptist după mutarea acestuia la București (1921-1925)

Am extras aceste elemente din pagina 4 a cărții pentru a demonstra importanța acestuia.

Cartea este disponibilă la standul Institutului Teologic Baptist din cadrul Bisericii Emanuel din Oradea cu prilejul Congresului UBR la prețul de 10 RON.

Constantin Adorian. Un baptist român vizionar

Ca și istoric consider această lucrare utilă pentru istoria și identitatea baptistă. Prin intermediul ei pastorii și profesorii Daniel Mariș și Teodor Colda readuc în atenția opiniei publice viața și slujirea celui care a fost Constantin Adorian: un baptist vizionar.

Despre ultimul deceniu comunist şi despre Radio Europa Liberă la „Cafeneaua Critică”


Miercuri, 11 martie 2015, de la ora 19:00, la Club A va avea loc cea de-a 155-a ediție a „Cafenelei Critice”, prilejuită de apariția recentă a celui de-al doilea volum al culegerii Ultimul deceniu comunist. Scrisori către Radio Europa Liberă, sub îngrijirea lui Gabriel Andreescu şi a lui Mihnea Berindei (Editura Polirom, Vol. I: 1979-1985, 2010; Vol. II: 1986-1989, 2014), dar și de lansarea traducerii în limba limba italiană a volumului I: L’ultimo decennio comunista. Lettere inviate alla Radio „Europa Libera” (Traduzione in italiano di Mara Chiriţescu, Paolo Bruzzi, Stefano Ferrari, Giovanni Avanzini, Pavesiana, 2014).

Cele două apariții editoriale marchează un bun prilej pentru o discuţie la „Cafeneaua critică” despre etapa finală a istoriei noastre comuniste şi despre postul american de radio Europa Liberă, despre rolul său major în epocă.

Invitații acestei ediții sunt Gabriel Andreescu (profesor de ştiinţe politice, fost dizident în ultimul deceniu comunist şi coeditor al respectivei ediţii), Mara Chiriţescu (profesoară şi traducătoare de literatură italiană, coordonatoare a Editurii Pavesiana), Iosif Klein-Medeşan, Cristian Teodorescu şi William Totok (redactori şi colaboratori ai Europei Libere), Bogdan Murgescu (istoric).

http://media.unibuc.ro/stiri-din-universitate/despre-ultimul-deceniu-comunist-si-despre-radio-europa-libera-la-cafeneaua-critica

 

Call for papers: Bisericile Evanghelice din România în secolul XX: aspecte istorice și identitare


Centrul de Cercetare pentru Studii Istorice și Teologice Baptiste din cadrul Institutului Teologic Baptist din București împreună cu Centrul de Cercetare a Credinței și Culturii din cadrul Universității din București în calitate de organizatori, alături de partenerii Revista Creștinul Azi și Site-ul IstorieEvanghelica.ro vă invită să onorați cu participarea Dumneavoastră Conferința științifică

„BISERICILE EVANGHELICE DIN ROMÂNIA
ÎN SECOLUL XX: ASPECTE ISTORICE ȘI IDENTITARE”

care se va desfășura la București – Institutul Teologic Baptist în data de 31 martie 2015

Spațiul românesc este unul multiconfesional, fiind reprezentat prin intermediul mai multor denominațiuni religioase atât tradiționale, protestante cât și evanghelice, cele din urmă cunoscute și sub numele de neoprotestante.
Dat fiind faptul că pe parcursul perioadei menționate bisericile evanghelice au avut de înfruntat persecuții, acestea au răspuns prin acomodare și rezistență. Totodată, în secolul XX am avut și o implicare a bisericilor evanghelice în societate prin intermediul mai multor proiecte, fapt pentru care aducem în atenție pe lângă dimensiunile istorice și identitare și pe cea socială a acestor biserici. Având în vedere domeniile pe care conferința le propune spre analiză, sunt binevenite studii și reflecții care cuprind și dimensiunea etnică. Este de menționat în acest context și faptul că prima biserică baptistă din Vechiul Regat a fost formată din etnici germani.

Tematicile Conferinței:
• viața bisericii
• relația bisericilor evanghelice cu statul, cât și între ele
• personalitățile religioase ale acestei perioade
• literatura
• identități etnice
• identități religioase
• aspecte sociologice

afis-conferinta-itbb-martie-2015

Mai jos găsiți atașată invitația la acest eveniment științific.

Invitație la Conferința știintifică Bisericile evanghelice din România în secolul XX

Conferința științifică: Bisericile Evanghelice din România în secolul XX: aspecte istorice și identitare


Centrul de Cercetare pentru Studii Istorice și Teologice Baptiste din cadrul Institutului Teologic Baptist din București împreună cu Centrul de Cercetare a Credinței și Culturii din cadrul Universității din București în calitate de organizatori, alături de partenerii Revista Creștinul Azi și Site-ul IstorieEvanghelica.ro vă invită să onorați cu participarea Dumneavoastră Conferința științifică

„BISERICILE EVANGHELICE DIN ROMÂNIA
ÎN SECOLUL XX: ASPECTE ISTORICE ȘI IDENTITARE”

care se va desfășura la București – Institutul Teologic Baptist în data de 31 martie 2015

Spațiul românesc este unul multiconfesional, fiind reprezentat prin intermediul mai multor denominațiuni religioase atât tradiționale, protestante cât și evanghelice, cele din urmă cunoscute și sub numele de neoprotestante.
Dat fiind faptul că pe parcursul perioadei menționate bisericile evanghelice au avut de înfruntat persecuții, acestea au răspuns prin acomodare și rezistență. Totodată, în secolul XX am avut și o implicare a bisericilor evanghelice în societate prin intermediul mai multor proiecte, fapt pentru care aducem în atenție pe lângă dimensiunile istorice și identitare și pe cea socială a acestor biserici. Având în vedere domeniile pe care conferința le propune spre analiză, sunt binevenite studii și reflecții care cuprind și dimensiunea etnică. Este de menționat în acest context și faptul că prima biserică baptistă din Vechiul Regat a fost formată din etnici germani.

Tematicile Conferinței:
• viața bisericii
• relația bisericilor evanghelice cu statul, cât și între ele
• personalitățile religioase ale acestei perioade
• literatura
• identități etnice
• identități religioase
• aspecte sociologice

afis-conferinta-itbb-martie-2015

Mai jos găsiți atașată invitația la acest eveniment științific.

Invitație la Conferința știintifică Bisericile evanghelice din România în secolul XX

Revolta anticomunistă din 15 Noiembrie 1987 de la Brașov


„5 noiembrie 1987, acum 27 de ani, era zi de alegeri după tiparul comunist. Nu se alegea nimic, se vota. A doua zi Scînteia anunţa rezultatul ştiut dinainte – 99,99%. Mai mult, poporul sărbătorea prin muncă. Fabricile erau pline de lume, care între timp se ducea şi la urnele păzite de Miliţie, activişti, Securitate. La „Steagul Roşu” Braşov la fel. Se operase o nouă curbă de sacrificiu, pentru că economia s-a zis era în criză. Planul hotărît nerealist de CC al PCR nu se realiza şi lumea nu îşi primise salariile În acest climat de tensiune, muncitorii de la fabrica de camioane Steagul roşu au ieşit din hale în stradă, au defilat prin oraş, s-au oprit în faţa sediului PCR al judeţului Braşov ( azi Prefectura). Au cerut să vorbească cu conducerea judeţului, ceea ce nu s-a întimplat deşi se găseau înăuntru la un festin, sărbătorind deja marea victorie în alegeri. Pe mese să găseau alimente şi băuturi care nu se mai aflau demult în magazine, vor constata prostestarii mai tîrziu. Cîteva mii de braşoveni s-au adunat în faţa sediului partidului, mulți locuitori s-au alăturat muncitorilor de la Steagul roşu.”
http://www.stelian-tanase.ro/de-ce-uitat-revolta-de-la-brasov/?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed%3A+steliantanase+%28Stelian+T%C4%83nase%29

Revolta de la Brașov din anul 1987 a fost o acțiune de protest împotriva politicilor economice și sociale impuse în RS România de dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu.
Primele proteste au început practic pe 14 noiembrie 1987, la Secția 440 „Matrițe” a întreprinderii de autocamioane Steagul Roșu. Era zi de salariu, iar muncitorii au primit doar jumătate din bani. Pe fluturașii de salariu, în dreptul rubricii „Rețineri” era scris cuvântul „social”[4]. Fără să fie organizați dinainte, muncitorii au decis să nu mai lucreze, iar schimbul de noapte nici nu a pornit utilajele. Oamenii au încercat să obțină răspunsuri de la conducerea întreprinderii, însă șeful de secție din acea noapte i-a tratat cu dispreț și a anunțat conducerea administrativă despre întreruperea lucrului abia la ora 5 dimineața[4]. La ora 7.00 au sosit și muncitorii din schimbul I, așa că starea de agitație și protestele s-au amplificat. Muncitorii au spart geamurile sediului administrativ al uzinei, iar în jurul orei 8.00 circa patru mii de muncitori erau adunați la porțile acesteia. În jurul orei 11.00 ei au luat hotărârea să meargă la sediul Comitetului Județean de Partid, ca să se facă ascultați. La ieșirea din întreprindere, majoritatea protestatarilor ezită și se retrag, iar coloana care pornește spre Consiliul Județean al P.C.R. este alcătuită doar din circa 400 de oameni[5].

Inițial, demonstranții au scandat revendicări sociale: „Vrem mâncare și căldură!”, „Vrem banii noștri!”, „Vrem mâncare la copii!”, „Vrem lumină și căldură!” și „Vrem pâine fără cartelă!”[5]. În dreptul Spitalului Județean, ei au cântat imnul revoluției de la 1848, „Deșteaptă-te, române!”. Ajungând în centrul orașului, coloanei de manifestanți i s-au alăturat mii de muncitori de la fabrica Tractorul Brașov, fabrica Hidromecanica, elevi, studenți și alți locuitori. Din acest moment, protestul s-a transformat într-unul politic[4], iar oamenii au susținut ulterior că ar fi scandat sloganuri precum „Jos Ceaușescu!”, „Jos comunismul!”, „Jos dictatura!” sau „Jos tiranul!”. Deja în timpul marșului, printre manifestanți s-au infiltrat membri ai Securității deghizați în muncitori, rolul lor fiind acela de a observa și de a reține figuri. Alții au rămas pe margine în ipostază de spectatori, fotografiind sau chiar filmând[5].

Ajunsă în centrul orașului, mulțimea a luat cu asalt clădirea Comitetului Județean de Partid și sediul primăriei, „aruncând în piață portretele lui Ceaușescu și alimente de la cantina Partidului, bine aprovizionată”. Ziua de 15 noiembrie era una electorală, populația fiind chemată să valideze autoritățile locale din Brașov, rezultatele fiind hotărâte deja de activul de partid.”
http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolta_de_la_Bra%C8%99ov

„Revolta

Practic, pe 14 noiembrie 1987, dupa ce muncitorii si-au primit salariile, in sectia 440 „Matrite” au inceput primele proteste. „Fluturasii” pe care acestia isi puteau citi avansul cuprindeau sumele injumatatite, la retineri fiind trecut un singur cuvant neinteles de nimeni: „social”.

„Eram strungar la sectia 440 si in seara de 14 noiembrie lucram in schimbul trei. Inainte sa incepem lucrul, unul dintre colegii nostri care tinea locul maistrului, acesta fiind plecat in concediu, a venit la noi cu fluturasii de salariu. Eram vreo 16-18 oameni adunati in atelier si cand am vazut ca mi se oprisera aproape 1.000 de lei, cam jumatate din cat castigam pe atunci, am spus ca nu mai lucrez. Pur si simplu. Si n-am fost singurul. Din cei 16 sau 18 cati eram acolo, toti am fost de acord sa intrerupem lucrul. Fara sa fi discutat dinainte” (Gheorghe Nitescu).

Pe timpul noptii, dupa ce muncitorii sectiei 440 au decis sa nu dea drumul masinilor, oamenii au incercat sa obtina cateva raspunsuri. Primul din conducerea intreprinderii la care muncitorii s-au dus a fost Valeriu Ghelase, inginer si ofiter de serviciu in acea noapte. Acesta i-a tratat cu autoritate si dispret, aruncandu-le un „o sa vedeti voi dimineata”. Acelasi Ghelase a anuntat conducerea administrativa abia dupa ora 5 dimineata, prea tarziu, pentru ca starea de agitatie a oamenilor nu mai putea fi controlata.

De altfel, dupa ora 7 au sosit muncitorii din schimbul I, ceea ce a amplificat protestul. Geamurile de la „Palat”, sediul administrativ al uzinei, au fost sparte, iar grupurile compacte de oameni se deplasau in sectii astfel incat, in jurul orei 8 dimineata, cateva mii de muncitori erau deja adunati la portile uzinei. Cu siguranta, acest moment a fost crucial in desfasurarea evenimentului.

Muncitorii revoltati se intrebau ce se poate face, unde ar putea merge pentru a fi ascultati. Evident, sediul Comitetului judetean de partid era locul cel mai potrivit, astfel incat coloana protestatarilor, mult mai mica de aceasta data, a decis sa paraseasca uzina. In jurul orei 10, linistea orasului era spulberata. In fata spitalului judetean s-a cantat „Desteapta-te romane!”, ceea ce a eliberat oamenii de teroare. A urmat „Jos Ceausescu!”, in sfarsit un slogan care spunea totul, iar in momentul in care coloana a ajuns in centrul orasului, muncitorii nu mai erau singuri. Mii de oameni, printre care elevi si studenti, aveau in sfarsit curajul sa protesteze. De altfel, unul dintre meritele protagonistilor este si faptul ca recunosc importanta pe care a avut-o sprijinul brasovenilor. Acest sprijin a facut posibila transformarea protestului dintr-unul social intr-unul politic, pentru ca trecerea de la „Vrem banii nostri” sau „Vrem mancare si caldura” la „Jos Ceausescu!” a reprezentat, in fond, o idee politica cu care nu pornisera initial la drum.

Sediul Comitetului judetean de partid si primaria orasului au fost ocupate de protestatari si devastate.”
http://www.revista22.ro/15-noiembrie-1987-brasov-259.html

Revolta anticomunistă din 15 Noiembrie 1987

Invitație la Conferința internațională „BISERICILE DIN ROMÂNIA ÎN SECOLUL XX: ASPECTE ISTORICE ȘI IDENTITARE”


Stimată doamnă, Stimate domn,

Vă invităm să onorați cu participarea Dumneavoastră Conferința internațională „BISERICILE DIN ROMÂNIA ÎN SECOLUL XX: ASPECTE ISTORICE ȘI IDENTITARE” care se va desfășura la București – Institutul Teologic Baptist în data de 17 decembrie  2014.

Acest eveniment științific își dorește să creeze și să ofere un spațiu și un cadru de dialog privind situația diferitelor confesiuni creștine din România în secolul XX.

Tematicile Conferinței:

  • viața bisericii
  • relația acesteia cu statul
  • relațiile dintre diferitele confesiuni creștine din acest spațiu geografic
  • personalitățile religioase ale acestei perioade
  • literatura
  • identități etnice
  • identități religioase
  • aspecte sociologice

Cunoscute fiind preocupările și competența Dumneavoastră, vă invităm să luați parte la conferința ale cărei lucrări vor fi editate într-un volum distinct.

Invitați ca lectori în cadrul acestui eveniment sunt o serie de cadre didactice și cercetători care vor trata teme actuale din viața bisericii din România pe parcursul perioadei menționate.

În acest sens avem rugămintea de a ne comunica până cel târziu la data de 07 decembrie 2014 acceptul și tema comunicării, precum și un rezumat de maxim 200 de cuvinte.

Organizatori:
Centrul de Cercetare pentru Studii Istorice și Teologice Baptiste din cadrul Institutului Teologic Baptist din București;
Centrul de Cercetare a Credinței și Culturii din cadrul Facultății de Teologie Baptistă, Universitatea din București;
Site-ul: Istorie Evanghelică – http://istorieevanghelica.ro

 Organizatorii își rezervă dreptul ca pe baza rezumatelor să selecteze participanții.

Pentru Conferință fiecare participant va avea la dispoziție 15 minute. Lucrarea în vederea publicării va avea maxim 15 pagini (Microsoft Word, Times New Roman, font 12, 1,5 rânduri).
Limbile de prezentare și dezbatere vor fi româna și engleza.
În speranța că vom fi onorați de participarea Dumneavoastră la aceste manifestări, vă mulțumim și vă asigurăm de stima și considerația noastră.

Mai multe detalii găsiți în documentul PDF atașat.

În numele organizatorilor,
Dr. Marius Silveșan

Pentru detalii și înscrieri:
E-mail: marius.silvesan@gmail.com
Telefoane: 0724015782;  0745968181

%d blogeri au apreciat: