Teofil Stanciu – Creștinismul (indiferent de culoarea lui confesională) poate alege mereu dacă să joace cartea conformismului politic
Rămâne totuși un fapt că, cel puțin în cazul comunismului, religia a fost un factor coroziv permanent care a subminat constant discursul oficial*. Dacă nu sunt în stare de prea multe pentru a schimba prezentul, atât bisericile, cât și societatea ar putea privi mai des, mai atent și mai perspicace la propriul trecut și la propriii martiri.
Și din această privire în istorie putem vedea că, deoarece se ancorează într-o realitate transcendentă, creștinismul (indiferent de culoarea lui confesională) poate alege mereu dacă să joace cartea conformismului politic, care întotdeauna ascunde compromisuri, sau cea a radicalismului principiilor, care întotdeauna costă.
https://drezina.wordpress.com/2017/12/23/despre-revolutie-si-religie/
- Baptiștii au fost dintre cei care au demonstrat în mai multe rânduri faptul că în comunism era o diferență între discursul oficial și realitatea vieții religioase, iar din această perspectivă putem vorbi despre religie ca factor coroziv la adresa comunismului. În fapot comunismul însuși a fost și este ca ideologie o religie. A se vede în acest sens cartea lui Eric Voegelin, Religiile poliice. (Subl n. MS)
Partajează asta:
Teofil Stanciu – Despre Revoluție și religie
Relația dintre Revoluția din decembrie 1989 și religie face obiectul articolului lui Teofil Stanciu.
Apare și o întrebare, una pe care am întâlnit-o și eu: Biserica și credincioșii trebuie să privească doar înainte, la viitor sau pot, trebuie să privească și în urmă?
Se poate învăța ceva din trecut? Este acesta relevant?
Un posibil răspuns la întrebările de mai sus îl oferă și pastorul Erwin Lutzer în cartea Reforma și întoarcerea la Evanghelie: un model pentru Biserica de azi. Acesta consideră că o înțelegere mai bună a zilei de ieri, în consecință a istoriei, ne va ajuta să înțelegem mai bine pe ziua de azi. De asemenea, cunoașterea trecutului ne revelă modul în care a lucrat Dumnezeu în viețile noastre sau în societate.
Articolul lui Teofil Stanciu poate fi citit accesând link-ul de mai jos:
https://drezina.wordpress.com/2017/12/23/despre-revolutie-si-religie/
Partajează asta:
Istorie Baptistă: Baptiștii și Majestatea Sa Regele Mihai I
Vasile Bel prezintă în cadrul articolului Baptiștii și Majestatea Sa Regele Mihai I
câteva extrase din Revista Farul Mântuirii care a prezentat informații despre monarhia românească.
Aspectele menționate sunt interesante și bine a fi cunoscute, fără însă a uita faptul că în acest timp baptiștii erau persecutați de autorități și li se interziceau drepturi și libertăți prevăzute în Constituția din 1923.
Spre deosebire de confesiunile religioase istorice, baptiștii au fost persecutați atât în perioada interbelică și a celui de-al doilea Război Mondial, cât și în cea comunistă.
Însă, în aceste zile de doliu național datorate morții regelui Mihai I pot menționa că în timpul regalității baptiștii au primit recunoașterea statutului de cult religios. Prima dată în luna februarie 1940 în timpul regelui Carol al II -lea, iar a doua oară în septembrie 1944 prin decretul semnat de regele Mihai I, care tocmai își reluase atribuțiile de rege, de conducător al statului, după 23 august 1944.
Despre aceste aspecte discut în cadrul unui articol ce tratează istoria baptiștilor din România de la dictatura regală a lui Carol al II -lea la regimul de democrație populară a Dr. Petru Groza, articol care va apărea în cadrul unui volum colectiv în luna ianuarie 2018. În cadrul articolului menționat tratez cu precădere aspecte legate de persecuția acestei comunități religioase.
Partajează asta:
Serile Dialogos: Dorin Dobrincu -Traversarea deșertului. Bisericile evanghelice din România în perioada comunistă
Dorin Dobrincu, cercetător al istoriei comunismului și al istoriei Bisericii în comunism, a fost invitat în anul 2015 la Serile Dialogos să țină o prelegere despre bisericile evanghelice din România (baptiști, creștini după Evanghelie și penticostali) în perioada comunistă.
Prelegerea este una interesantă pentru că discută problema în ansamblu și comparativ.
M-am simțit onorat să văd că este amintită și lucrarea mea, Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965), ca una care tratează istoria baptiștilor din România sub comunism.
Pentru Biserica Creștină Baptistă sunt amintite nume precum: Pavel Nicolescu, Iosif Țon, Vasile Taloș.
Partajează asta:
Biserica Baptistă din Mangalia – Marturii din istoria unei biserici binecuvântate !
–Aceasta fotografie este facuta in timpul construirii bisericii baptiste din
Mangalia in anul 1930-1931.
–In aceasta fotografie sunt cei patru pastori care slujeau in zona Dobrogei in
bisericile germane din perioada interbelica.
Ultimul este pastorul bisericii baptiste germane din Mangalia, fratele Martin
Derman.
–In aceasta fotografie sunt copii bisericii din Mangalia la sfarsitul anilor 30
în fata casei de adunare de pe strada Țepeș Vodă înainte ca biserica sa se adune
in cladirea actuala a bisericii de pe strada Mihai Viteazu nr.16.
In imagine apare proprietarul cladirii, fratele Grob alaturi de pastorul Derman.
–Fotografia a fost facuta in timpul unei conferinte biblice tinute la Mangalia
avand ca invitati oaspeti din Bucuresti si Germania.
–Familia pastorului Iacob Derman in fata casei pastorale din Mangalia.
–Fotografia a fost făcuta în ziua de Crăciun a anului 1931 la prima sărbătoare a nașterii Domnului în biserica din Mangalia.
–Fotografia a fost realizata in anul 1926 la Constanta si il infatisaza pe
pasatorul Iakob Deman, cel care a construit biserica din Mangalia in anul 1930.
–Fotografia a fost facuta in timpul unei slujbe de botez tinuta la Mangalia in apele marii la inceputul anilor 30.
–Aceasta fotografie ni infatisaza pe primii crestini baptisti din Mangalia care
au venit in oras in anul 1891. Este vorba de familia August Luke.
–Fotografia ne prezintă ultima nuntă care a avut loc in Biserica Baptista din Mangalia înainte ca cei mai multi etnici germani sa se repatrieze in toamna anului 1940.
–Aceasta imagine a fost facuta la inceputul anilor 30 si ne prezinta corul bisericii creștine baptiste germane din Mangalia format din tinerii bisericii.
–Fotografia facuta in anii 30 ne prezinta pe cativa din credinciosii bisericii din Mangalia
–Familia Neubauer ,o familie de credinciosi din Mangalia.
–Fotografia ne prezinta o parte din tinerii bisericii din Mangalia
–Familia Albert Luke, credinciosi baptisti foarte buni care s-au implicat energic in viata bisericii.
Aveau o pensiune in zona spitalului din Mangalia, acolo unde pe vremuri erau vilele germanilor.
–Casa de rugaciune crestina Baptista din localitatea Albesti, construita in anul 1933, care apartinea de biserica din Mangalia.
–Fotografia ni-l prezinta pe pastorul Deman in localitatea Cascioarele alaturi de credinciosii baptisti din localitate la o slujba de botez.
–Aceasta fotografie a fost facuta la Cataloi, acolo unde exista o frumoasa
biserica baptista condusa de pastorul Ibler.
Fotografia a fost realizata in timpul unei conferinte la care au participat si reprezentanti din Mangalia.
–Fotografia a fost facuta in timpul celui de al doilea razboui mondial si ne prezinta familia pastorului Martin Derman.
–In imaginea aceasta il vedem pe pastorul bisericii baptiste din Mangalia alături de conducătorul moscheiei din Mangalia în anii 30 în fata locașului de cult musulman din Mangalia
Liderii religiosi din Mangalia erau prieteni chiar daca aveau convingeri
religioase diferite
–Pastorul Iacob Derman în primul război mondial când a luptat pe front în armata
română.
–Reprezentantii bisericilor germane din Dobrogea la o conferinta biblica.
–Familia Eduard Grob o familie de crerdinciosi baptisti foarte buna din
Mangalia.
In casa lor s-a adunat biserica din Mangalia pentru prima oara.
–Reprezentantii bisericilor crestine baptiste germane din Dobrogea in perioada interbelica.
–Familia Albert Luck in fata casei lor din Magalia.
–Copii pastorului Iacob Derman dupa incheierea celui de al doilea razboi mondial cand s-au stabilit in Germania.
–Pastorul Bisericii crestine Baptiste din Mangalia Iacob Derman care a slujit in
biserica din Mangalia in perioada anilor 1927-1934.
–Casa familiei Albert Luck din Mangalia de pe malul marii.
–Casa familiei Albert Luck din zona spitalui de astazi din Mangalia era foarte frumoasa si foarte cautata.Se afla intr-o zona linistita departe de centrul aglomerat al orasului .Din pacate astazi mai exista doar partea din spate a complexului casei Luck.
–O fotografie facuta de sus si care indica vila familiei Albert Luck in perioada interbelica.
Publicarea acestui articol a fost posibila datorita materialelor din arhiva Bisericii Crestine Baptiste Emanuel din Mangalia, puse la dispozitie si redactate de Pastorul Bisericii Baptiste Emanuel din Mangalia, Pastor MITU COSTIN. Au mai colaborat CORBEANU GABRIEL si Onisim.
Partajează asta:
Cătălin Dupu, Sublimul imperfecțiunii – opinii despre carte (I)
Cătălin Dupu, Sublimul imperfecțiunii, Editura Cetate Deva, Deva, 2016, 187 pagini. Cartea include și un studiu de Marius Silveșan intitulat „Literatură și societate”, pp. 144-171.
Romanul Sublimul imperfecțiunii este o lucrare care încă de la primele pagini are mai multe elemente de noutate în comparație cu alte lucrări ale autorului. Astfel, pe pagina cu care se deschide cartea este menționat faptul că aceasta este un roman inspirat după fapte reale. Iată că autorul este ancorat în realitate și avertizează, informează cititorul, asupra acestui aspect încă de la început. Un alt element este cel legat de Cuvântul înainte care este mai bine conturat decât în alte cărți și conține la rândul său elemente de noutate și informații utile. Cuvântul înainte este publicat sub titlul „Înainte și după. Explicațiune”, iar în cadrul acestuia cititorul este avertizat că în fața lui „se deschide o călătorie neobișnuită” (p. 7) precum drumul printr-un orășel mic din Italia, un nou caz al comisarului Gabriel Voinescu, dar și din alte motive pe care cititorul le va descoperii pe parcursul lecturării romanului. Un alt element de noutate ar fi precizarea faptului că poeziile care apar în această carte, dar și în alte cărți ale autorului și nu au menționat un nume, sunt scrise de autor. Autor care se simte încurajat de feedback-ul primit de la cititori și de dorința acestora de a citi, dar și de a vedea ecranizate unele din cărțile scriitorului. Această dorință am exprimat-o și eu (MS) cu referire la schițele, nuvelele, povestirile istorice și datorită faptului că imaginea are un impact destul de mare, iar ideile pot fi transmise către o audiență mai mare cu specificarea faptului că avem o diferență între cuvânt și imagine, iar cei care aleg imaginea în defavoarea cuvântului trebuie să fie conștienți de acest lucru. La urma urmei și cinematografia este o artă.
Din punct de vedere tehnic romanul este împărțit în doisprezece capitole cărora autorul le alocă un spațiu relativ egal de zece pagini. Primul capitol se intitulează vacanță la Veneția unde facem cunoștință cu Eliza, o studentă din România care după doisprezece ani de eforturi reușește să-și îndeplinească visul copilăriei, acela de a petrece o vacanță la Veneția și a se plimba cu gondola. Prezentarea cadrului geografic, portretizarea personajelor se realizează într-un stil atractiv care îl captivează pe cititor și are rolul de a crea acele imagini atât de necesare în lecturarea unei astfel de cărți. Capitolul doi, intitulat Neprevăzute, este cel în care facem cunoștință cu familia Constantinescu, dar și cu comisarul Voinescu aflat și el la Veneția. Drumurile noastre este titlul capitolului trei unde aflăm despre continuarea călătoriei alături de comisarul Voinescu și Eliza. Eroii marilor ecrane este titlul și totodată tema capitolului patru unde sunt amintite nume precum Silvester Stalone și Bud Spencer. Toate acestea au scopul de a răspunde la o întrebare actuală, anume: Există bărbatul perfect ? (p. 49). Conexiune este titlul capitolui următor, respectiv cinci unde este prezentat modul de lucru al comisarului Voinescu și conexiunile pe care acesta le realizează.
Va urma.
Partajează asta:
„Martin Luther – 500 de ani de reformă profundă a societății” – dezbatere la Biblioteca Națională a României, 28 noiembrie 2017
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează la Biblioteca Națională a României, un loc unde au mai organizat și alte evenimente, o dezbatere privind Reforma protestantă în contextul celebrării a 500 de ani de la momentul declanșării acesteia.
Dezbaterea se anunță una interesantă fiind moderată de către Președintele executiv IICCMER, dl Radu Preda, teolog ortodox.
Consider că prezența Prof. univ. dr. Gabriel Horațiu Decuble, directorului Departamentului de Limbi și Literaturi Germanice din cadrul Universității din București, va da un plus de valoare și probitate academică evenimentului. Aceasta cu atât mai mult cu cât acesta a publicat și lucrări în care sunt tratate aspecte religioase.
Cu această ocazie se poate vedea și expoziția „Moștenirea culturală a Reformei religioase în Transilvania și Europa de Răsărit”.
Iată afișul și anunțul care îl însoțește.
Vă invităm mâine, 28 noiembrie, de la ora 15.00, la Biblioteca Națională a României, la o dezbatere moderată de Președintele executiv IICCMER, dl Radu Preda, la 500 ani de la Reforma lui Martin Luther. Cu această ocazie, puteți vizita și expoziția „Moștenirea culturală a Reformei religioase în Transilvania și Europa de Răsărit”.
Vă așteptăm!
Partajează asta:
Revista „Archiva Moldaviae” – volumul IX/2017
Volumul IX/2017 al revistei „Archiva Moldaviae” tocmai a ieșit de sub tipar. Cele 510 pagini conțin studii de istorie, documente, recenzii, note bibliografice și prezentări ale vieții științifice. Cei 22 de autori au atins subiecte variate: genealogia familiei Călmașu-Callimachi, situația Basarabiei în secolul XIX, tinerețea lui Constantin Stere, socialiștii români și relațiile lor cu socialiștii germani la începutul Primului Război Mondial, personalități academice în România interbelică (Oreste Tafrali) sau în cea comunistă (Leonida Boga, Neculai Zaharia), inclusiv urmărirea celor din urmă de către Securitate, antisemitismul în România celei de-a jumătăți a secolului XIX și în perioada interbelică, dar și negaționismul în postcomunism, o analiză istoriografică a istoriei evanghelicilor din România, refugiații polonezi în Câmpulung-Muscel în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, rezistența armată anticomunistă – cazul grupului de pe versantul nordic al Munților Făgăraș, evenimentele din 1989 la Brașov, politici urbane și religioase în România comunistă, situația republicii Moldova în anii 1990. Volumul este disponibil în format PDF pe website-ul revistei (www.archivamoldaviae.ro).
http://www.archivamoldaviae.ro/announcement
În cadrul acestui număr se regăsește și un studiu despre Protestantismul din România în perspectivă istoriografică scris de Paul E. Michelson, The History of Romanian Evangelicals, 1918-1989. A Bibliographical Excursus.
Cu acest prilej menționez că îmi va apărea și mie un studiu similar de mai mici dimensiuni despre istoria baptiștilor din România în secolul XX.
Partajează asta:
Martin Luther – reformator
Erwin W. Lutzer, Reforma și întoarcerea la Evanghelie, p. 49.
Comandă cartea din librăria Editurii Casa Cărții AICI
Istorie Evanghelica 