ITBB, 27 mai 2025 – Simpozion internațional „500 de ani de credință, cultură şi mărturie anabaptistă”

Institutul Teologic Baptist din Bucureşti marchează 500 de ani de credință, cultură şi mărturie anabaptistă prin intermediul unui simpozion internațional.
În cadrul acestui eveniment științific voi avea o prelegere unde voi avea o perspectivă istorică privindu-i pe anabaptiștii din România.
Iată mai jos anunțul şi programul evenimentului

Programul

Protestanți în România (english subtitled) – documentar TVR realizat de Cristi Țepeș
Un documentar cunoscut, dar care rămâne actual
Biblioteca-digitala.ro: Studii de istoria Bisericii, editor Ovidiu Bozgan

Digitalizare: Studii de istoria bisericii
Realizatori: BOZGAN, Ovidiu (editor)
Anul publicației: 2000
Publicată de: Centrul de Istoria Bisericii, Universitatea din București
Contributori: Universitatea din București
Editura: Editura Universității din București
Localitatea: București
ISBN: 973-575-501-7
Tip publicație: carte
Acest volum a fost a fost creat prin decizia Rectorului Universității din București din 8 ianuarie 1998, în baza aprobării acordate de Biroul Senatului Universității. Centrul de Istoria Bisericii reunește un grup de universitari și cercetători care au printre preocupările lor și istoria vieții religioase. Scopul centrului este de a încuraja studiile în acest domeniu, în special pentru epocile modernă și contemporană, dincolo de atașamente confesionale și de militantism religios. Centrul își propune să studieze prin aceste lucrări raporturile dintre stat și biserică precum și raporturile dintre societate și biserică. Investigarea arhivelor religioase, atât a celor create de instituțiile statului cât și a celor create de instituțiile ecleziastice, reprezintă o prioritate pentru membrii centrului. Cercetările centrului urmează să fie publicate în “Buletinul Centrului de Istoria Bisericii”. Dificultățile pentru strângerea studiilor și articolelor reflectă stadiul incipient al istoriei religioase în cadrul istoriografiei românești. Obiectivele centrului nu se limitează doar la stimularea cercetărilor în acest domeniu și la crearea unei noi forme de sociabilitate savantă.
https://biblioteca-digitala.ro/?pub=7464-studii-de-istoria-bisericii
10 iulie 1509 – Jean (John) Calvin
La 10 iulie 1509 s-a născut la Noyon în Franța, Jean (John) Calvin, teolog și reformator francez, cea mai importantă figură a celui de-a doua generații a reformatorilor protestanți. După a influențat lumea și teologia, Calvin a murit la 27 mai 1564 la Geneva, Elveția.
https://www.britannica.com/biography/John-Calvin

Cea mai importantă lucrare teologică a sa a fost tradusă în limba română sub titlul Învățătura religiei creștine publicată de editura Cartea Creștină

Pentru cei care vor să treacă dincolo de aspectele teologice le recomand volumul Jean Calvin și Reforma târzie de Keith Randell apărută în celebra colecție Acces la istorie a Editurii All

România literară: Evanghelicii față cu dialogul interconfesional – Teofil Stanciu
România este țara tuturor posibilităților, inclusiv cea a dialogului interconfesional, subiect despre care discută Teofil Stanciu în cadrul unui articol publicat în România Literară. Autorul pleacă de la referendumul pe tema familiei care a avut loc anul trecut și oferă explicații referitoare la dialogul între confesiunea ortodoxă (majoritară) și alte confesiuni, precum cele evanghelice (baptiști, penticostali, creștinini după Evanghelie).
Iată un fragment din articolul cu pricina:
A surprins pe multă lume apariția publică – prilejuită de referendumul pentru (re)definirea familiei – a majoritarilor ortodocși braț la braț cu minoritari greco-catolici, catolici, penticostali, baptiști, creștini după Evanghelie, adventiști etc. Surprinși erau și cei care nu știau mare lucru despre diferențele dintre aceste confesiuni creștine, dar încercau să înțeleagă câte ceva, și cei care știau mai multe despre relațiile nu tocmai frățești de-a lungul timpului. S-a speculat destul de mult pe seama motivelor care au adus atâtea culte laolaltă, dar fără să se ajungă la concluzii clare și unanim acceptate. Dincolo însă de ipotezele mai mult sau mai puțin fanteziste, oculte sau conspiraționiste, se detașează și două explicații de o banală simplitate: creștinii de diverse confesiuni au descoperit că au niște valori morale comune pe care vor să le apere și, totodată, că au adversari comuni.
Continuarea în România literară nr. 36-37/2019











